Suma alocată de o familie din România pentru plata facturii de energie are o pondere, în medie, de 30% din bugetul total, în timp ce, în unele ţări, este considerat vulnerabil consumatorul care alocă peste 10% din buget pentru acelaşi tip de factură, a declarat, joi, directorul general al Departamentului de Eficienţă Energetică din Autoritatea Naţională pentru Reglementare în Energie /ANRE/, Corneliu Rădulescu.

„România se confruntă cu o problemă mare din punct de vedere al consumului de energie, care a scăzut dramatic în ultimii cinci ani. În România, industria a ajuns să fie în urma consumului populaţiei. Dacă acum 15 ani, industria avea o pondere de 38-40% în consumul naţional, acum ponderea este de 28-29%, iar în cazul populaţiei de 32-33%. În România, 42% din populaţie trăieşte în sărăcie, iar sărăcia energetică ajunge chiar şi la 50%. În bugetul unei familii, factura energetică este în jur de 28-30%, în medie. În unele ţări se consideră că aceia care depăşesc bugetul de 10% la factura energetică sunt vulnerabili. Sărăcia energetică este o mare problemă a României, atât din punct de vedere social, cât şi al modului în care consumatorii vulnerabili pot fi sprijiniţi. Pe 2 noiembrie, va avea loc lansarea unui studiu privind sărăcia energetică şi eficienţa energetică, realizat de Academia Română, la comanda ANRE”, a spus Rădulescu, într-o conferinţă de specialitate.

Potrivit reprezentantului ANRE, în România, mai sunt multe lucruri de rezolvat în domeniul energetic, în special în ceea ce priveşte eficienţa energetică a clădirilor, sistemele de încălzire centralizată sau comunităţile locale.

„Tot timpul suntem acuzaţi că România are o intensitate energetică de două ori şi ceva mai mare decât media Uniunii Europene. Vorbim, însă, de cifre absolute, iar comparaţia unei ţări nu se poate face în cifre absolute, pentru că fiecare ţară are anumite caracteristici: structură economică, putere de cumpărare etc. Cine crede că, după 25 de ani, România continuă să fie o ţară atât de intensivă în urma destructurării şi restructurării economice, dă dovadă de naivitate. Este adevărat că mai sunt foarte multe lucruri de făcut în România, în sectoare unde există un potenţial mare, cum este cel al eficienţei clădirilor, sistemele de încălzire centralizată, comunităţile locale etc. Industria poate a făcut cel mai mult din punct de vedere al măsurilor privind eficienţa energetică. Nu trebuie să ne ferim că şi din cauza crizei consumurile au scăzut foarte mult. La ora actuală, consumul de energie primară al României este în jur de 30 de milioane tep”, a afirmat Corneliu Rădulescu. AGERPRES