Efectele nefaste ale crizei economice, scandalurile cu iz politic şi suspiciunile privind comiterea unor ilegalităţi nu ocolesc, în România, nici măcar felinarele de pe stradă.
Înainte de 1990, venirea nopţii arunca străzile României în beznă. Chiar şi puţinele surse de iluminat public care mai erau funcţionale nu erau pornite, economia de energie fiind mai importantă decât siguranţa publică. Atât de mare era întunericul, încât şi în fotografiile făcute din Cosmos în acea vreme ţara noastră se vede ca o pată neagră pe harta Europei.
După 20 de ani, lucrurile s-au mai schimbat. Ca să nu ne rupem picioarele prin gropi, să putem să ne ferim de haitele de câini vagabonzi sau să ocolim canalele ale căror capace au ajuns la fier vechi, administraţiile locale, începând cu cea a Capitalei şi terminând cu cele ale unor comune pierdute prin Bărăgan sau Apuseni, au investit sume evaluate la câteva sute de milioane de euro în instalaţii de iluminat public.
Numai în 2008, acestea au consumat energie în valoare de circa 38 de milioane de euro. Ca o mărturie a rapidităţii cu care s-au extins reţelele de iluminat, consumul respectiv este cu 10,6% mai mare decât în 2007. Şi în primele cinci luni ale lui 2009 tendinţa s-a păstrat: deşi consumul de energie în România a scăzut cu 9% faţă de aceeaşi perioadă a lui 2008, consumul pentru iluminat public a crescut cu peste şapte procente. Ceea ce înseamnă că factura de energie pentru acest serviciu va depăşi 40 de milioane de euro la sfârşitul anului.
Criza ne stinge lumina
Problema este că bugetele primăriilor, în scădere din cauza crizei, nu-şi mai permit asemenea costuri. „Am cerut ANRE reducerea tarifului la energie pentru iluminatul public, deoarece foarte multe primării sunt nevoite să întrerupă acest serviciu“, a spus, de curând, ministrul administraţiei şi internelor, Dan Nica.
Nu trebuie uitat, însă, că la costul electricităţii utilizate se adaugă cheltuielile pe care administraţia publică le face cu extinderea, modernizarea şi întreţinerea reţelelor. În multe cazuri, activitatea a fost concesionată, pentru sume deloc neglijabile, unor operatori privaţi. Astfel, Luxten, care, potrivit jucătorilor din domeniu, ar deţine o cotă de piaţă de circa 35-40%, ar fi primit pentru operarea iluminatului public din Bucureşti circa 40 de milioane de euro numai în perioada 2006-2008. Al doilea nume mare al domeniului, Flash Lighting, are o cotă de piaţă estimată la 20% şi a obţinut, printre altele, contracte în Braşov, Predeal şi Constanţa (jumătate din oraş). Un alt actor important în domeniu este Siemens, care, printre altele, va primi circa 12 milioane de euro pe o perioadă de 15 ani de la Primăria Cluj Napoca pentru luarea în concesiune a iluminatului stradal.
Politicienii, ca fluturii pe lampă
Lucrând cu statul, regii iluminatului public nu au scăpat de controverse şi acuzaţii. Luxten, de exemplu, a avut-o ca salariată pe Elena Băsescu, iar angajaţii firmei au fost văzuţi lipind afişe electorale pentru Răzvan Murgeanu. Compania a mai fost arătată cu degetul pentru faptul că va avea acces în 2009 la energie electrică de opt milioane de euro de la Hidroelectrica, la preţuri cu până la 50% mai mici decât cele ale OPCOM. Şi Flash Lighting a fost acuzată că, după câştigarea licitaţiei pentru administrarea iluminatului stradal buzoian pentru 1,9 milioane de euro, a mărit preţul la 3,4 milioane. De asemenea, compania, care a obţinut, în 2004, în tandem cu Luxten, concesiunea iluminatului din Iaşi pe o perioadă de zece ani contra a circa 13 milioane de euro, a primit, fără licitaţie, în 2008, o extensie de aproape şapte milioane de euro a acestui contract.
Sunt semnale că asupra firmelor din domeniu îşi face simţite efectele şi criza economică. Asta chiar dacă unii dintre actorii principali spun că, în prima parte a anului, lucrurile au stat cam la fel ca în 2008. „Cu excepţia primelor două luni, cererea în cazul sistemelor de iluminat, care încep de la proiect şi culminează cu execuţia corpurilor, este aproximativ la nivelul de anul trecut“, a declarat recent pentru Mediafax directorul de dezvoltare al Elba, Teodor Mermeze. În acelaşi timp, trebuie spus că Elba a acceptat să amâne pentru 2010 încasarea a câteva sute de mii de euro pe care trebuia să-i primească de la Consiliul Local Arad, bani pe care administraţia publică locală nu-i are.
TOT MAI MULTĂ LUMINĂ
Consumul de energie pentru iluminatul public a crescut cu 26% în trei ani, în urma extinderii fără precedent
a reţelelor
