Luna trecută, compania ISRA Center Marketing Research a realizat un studiu ce a urmărit două obiective principale: evidenţierea principalelor categorii de cheltuieli în gospodăriile din România şi evaluarea locuinţelor în ceea ce priveşte utilităţile.
Cercetarea a fost realizată în mediul urban, pe un eşantion constituit din 1.027 de persoane, cu vârste cuprinse între 20 şi 60 de ani, iar interviurile „face-to-face“ au fost realizate pe bază de chestionar, la domiciliul respondenţilor. Facem precizarea că 14% din cei intervievaţi locuiesc la casă, 7% în garsoniere, 1% în vile şi 78% în apartamente de bloc. Menţionăm totodată că 8% din respectivele locuinţe erau dotate cu o cameră, 42% cu două, 38% cu trei, iar restul cu patru sau mai multe camere.
Potrivit rezultatelor studiului, principalele categorii de cheltuieli realizate în gospodăriile orăşeneşti sunt cele pentru alimente şi băuturi, acestea deţinând aproape o treime (29%) din total. Urmează îndeaproape cheltuielile pentru utilităţi (apă, energie electrică, energie termică, gaze), cu o pondere de 28%. Plata chiriilor, ratele lunare pentru rambursarea creditelor sau pentru diferite tipuri de asigurări, precum şi facturile pentru telefon, cablu TV şi internet înseamnă, cumulat, mai mult de o treime (35%) din venitul aferent unei gospodării. Problemele legate de sănătate şi studiile „înghit“, la rândul lor, încă 19% din buget, astfel că pentru divertisment, timp liber şi vacanţe mai rămâne doar a zecea parte din banii câştigaţi într-o lună.
Cheltuielile diferă în funcţie de vârsta respondenţilor. Pentru produsele de îngrijire personală, de exemplu, ca şi pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte sau produse de curăţenie a locuinţei, tinerii alocă sume mai mari (17%) comparativ cu persoanele trecute de 50 de ani (12%). În schimb, primii menţionaţi dau mai mulţi bani pe chirii (16%) comparativ cu persoanele vârstnice (12%). Bugetele pentru alimente/băuturi şi cele pentru distracţie sunt însă aproape egale, indiferent de categoria de vârstă.
Îngrijorate de creşterea continuă a preţurilor, persoanele între 50 şi 60 de ani apreciază că, în această iarnă, vor avea de plătit pentru apă, curent, căldură şi gaze, într-o singură lună, mult mai mult decât până acum, adică de la 32%, la aproape 40% din venitul lor.
Microcentrale în două locuinţe din zece
În ceea ce priveşte utilităţile, studiul relevă faptul că 77% din locuinţe sunt racordate la reţeaua publică de gaze naturale. De asemenea, 70% îşi procură apa caldă, cel mai des, de la reţeaua publică, 22% sunt dotate cu microcentrală de apartament şi 3%, cu boiler electric, restul gospodăriilor recurgând la alte mijloace: încălzitor instant pe gaze sau electric, încălzirea apei pe aragaz sau reşou etc. Referitor la acest aspect, există diferenţe semnificative între tipurile de localităţi. Astfel, în Bucureşti, procurarea apei calde se face îndeosebi de la reţeaua publică, în timp ce în oraşele mari şi medii se utilizează într-o măsură mai mare microcentralele de apartament.
Cei care nu beneficiază de apă caldă de la reţeaua publică au motivat fie că acest lucru nu constituie un impediment, ci dimpotrivă, un avantaj din punct de vedere financiar, fie că au centrală proprie, aceasta fiind mai eficientă, fie că nu s-au racordat din diferite alte cauze.
În studiu se arată că în 89% din gospodării s-au montat apometre pentru apă rece şi în numai 74%, pentru apă caldă.
„Cei care au microcentrală de apartament au afirmat că sunt avantajaţi din punctul de vedere al costurilor. Ei nu mai au nevoie să măsoare cantitatea de apă caldă consumată, acesta fiind unul dintre motivele pentru care există mai mulţi locatari cu apometre pentru apă rece“, explică Alina Dincă, research manager – quantitative client solutions, ISRA Center Marketing Research. „În plus, în oraşele de provincie mici, încă mai persistă probleme legate de apa caldă, în sensul că nu este disponibilă în orice moment al zilei, motiv pentru care s-a considerat, probabil, că investiţia în apometre nu este cea mai bună opţiune. Studiul relevă, de altfel, că cei care locuiesc în oraşele mari şi în Bucureşti deţin într-o pondere mai ridicată apometre pentru apă caldă, comparativ cu cei din oraşele de dimensiuni medii“, adaugă Alina Dincă.
Prin centrală de cartier se încălzesc majoritatea locuinţelor din România (64%), celelalte recurgând la alte mijloace: centrală de bloc/scară (6%), microcentrală de apartament (22%), sobe cu gaze naturale (5%), sobe cu lemne sau cărbuni (2%), aparate electrice (2%). Centrala de cartier se regăseşte mai des în Bucureşti şi în oraşele mari, precum şi în gospodăriile cu venituri de peste 1.500 lei.
Doar 18% din respondenţi au afirmat că au locuinţele dotate cu gigacalorimetru, în timp ce repartitoarele sunt prezente în 26% din gospodării. De asemenea, mai mult de jumătate din persoanele intervievate au declarat că sigur nu intenţionează să facă o astfel de investiţie în perioada următoare. Menţionăm însă că, din studiu, reiese un anumit grad de confuzie în rândul respondenţilor, aceştia neştiind să facă distincţia, cu exactitate, între cele două mijloace de contorizare a căldurii.
