Facultăţile din România au scos în ultimii ani absolvenţi pe bandă rulantă. Efectul: piaţa muncii nu i-a putut absorbi pe toţi şi mare parte au sfârşit pe posturi sub nivelul de pregătire.

Mulţi tineri absolvenţi de facultate din România, proaspăt admişi la master, lucrează în restaurante sau call-centere. Pentru unii acest lucru este semnul comodităţii şi al salariilor mari obţinute fără prea mult efort. Pentru alţii, marchează doar eşecul de a lucra în domeniile pe care sunt specializaţi.

„Exemplele sunt numeroase În acest sens: companiile cu profil de call-center au aproape în exclusivitate personal cu studii superioare terminate, iar numeroase posturi de asistenti  de recepţie, vânzări sau marketing sunt, de asemenea, ocupate de candidaţi cu studiile superioare absolvite şi care, de obicei, participă deja la un program de master”, a decalrat pentru capital.ro Florin Gogianu, sales support representative al companiei de recrutare Lugera & Makler.

Piaţa muncii, „asediată” de absolvenţii de facultăţi

„Conform UNESCO, România are un număr de 44 de absolvenţi la 1.000 de locuitori, semnificativ mai mult decât în ţări precum Slovacia, Cehia, Ungaria sau Germania. Această statistică se reflectă în mod direct în piaţa muncii din România dacă privim numărul mare de posturi entry-level ocupate de persoane cu studii superioare terminate”, explică Gogianu.

De aceeaşi părere este şi Irina Manolescu, executive director al Career Solutions International şi membru HR Club, care susţine că numărul persoanelor cu studii medii a fost atât de mic în ultimii ani, încât angajatorii au fost, practic, forţaţi să îi recruteze pe cei cu studii superioare.

În plus, mare parte a tinerilor care tocmai au absolvit o facultate nu au niciun fel de experienţă şi preferă să muncească pe poziţii sub specializările lor doar pentru a avea un salariu. În acest moment, salariile medii pentru entry-level se situează în jurul valorilor de 1.200 – 1.600 de lei, conform estimărilor specialiştilor Lugera & Makler. Astfel, după cum susţine Irina Manolescu, aproape toate joburile care nu necesită studii superioare sunt totuşi ocupaţe de persoane supra-calificate. „De exemplu, se caută asistent personal şi aplică cel puţin 700 de persoane care se gândesc că „cine nu poate fi asistent personal?!””, explică Manolescu.

Criza şi-a spus şi ea cuvântul

Mai ales în ultima perioadă, piaţa muncii a închis uşile în nas celor fără experienţă, în contextul crizei. „Faptul că în prezent piaţa şi-a încetinit ritmul de creştere determină o rată mică de absorbţie a tinerilor absolvenţi – deci deodată numărul lor devine ‘foarte mare’. Acest lucru a determinat o modificare a abordării pieţei muncii de către tinerii absolvenţi”, spune, la rândul ei, Anca Podoleanu, managing partner al Choice Consulting şi membru HR Club.

Aşadar, pentru cei care abia au ieşit de pe băncile facultăţii şi nu au lucrat niciodată, ce rămâne de făcut? Alegerea unui job mai prost plătit, dar totuşi sigur. Reprezentantul Lugera & Makler spune că pe lângă poziţiile de asistent, absolvenţii cu studii superioare mai optează şi pentru posturile de personal hotelier, mai ales în afara ţării, salariile fiind extreme de atractive.

Angajaţi cu facultate, chiar şi acolo unde nu este nevoie

Un alt motiv pentru care mare parte a posturilor de entry-level sunt ocupate de persoane supra-calificate este acela că angajatorii au fost „educaţi” în ultimii ani în acest sens. „În activitatea noastră de recrutare am întâlnit organizaţii care solicitau studii superioare pentru posturi în care acestea nu erau nici necesare, nici relevante”, spune Ioana Tot, senior consultant al companiei Consulteam şi membru HR Club.

Practic, angajatorii s-au obişnuit să aibă candidaţi care au trecut în CV o facultate terminată şi, eventual, un master. După cum spune, însă, Gogianu, acest lucru face piaţa din România mai specială şi atipică comparativ cu cea a vecinilor noştrii, Ungaria sau Cehia.

Deşi studiile superioare nu exprimă şi garanţia unor cunoştinţe temeinice în anumite domenii, angajatorii preferă absolvenţii de facultate. „Studiile superioare nu oferă niciun fel de garanţie, însă şansele sunt mai mari ca acel candidat să aibă deprinderea procesului de învăţare şi uneori chiar abilităţi practice exersate în cadrul facultăţii pe diverse proiecte”, este de părere Adriana Boşcănici, managing partner al Trainart.

Reversul medaliei

Angajarea unei persoane pe un post sub califcare sa poate aduce şi dezavantaje angajatorului. Este posibil ca, în ciuda diplomei, acesta să nu deprindă toate abilităţile necesare noului job. „Personal, am întâlnit şi am lucrat cu persoane fără studii superioare care de departe erau mult mai calificate decât un absolvent de facultate. A angaja o persoană fără studii superioare, dar cu cunostinţe solide în domeniu este întotdeauna o decizie mai bună decât a angaja un absolvent cu diplomă fabricată”, concluzionează Adriana Boşcănici.

În plus, un job slab poate fi nemotivant pentru o persoană foarte instruită. Angajatorul trebuie astfel să îşi facă un calcul simplu: „Când angajez o persoană, cât timp vreau să am ocupat acel post? Vreau să plece peste 6 luni şi să reiau procesul sau ca el să evolueze împreună cu firma?”. „Dacă se angajează o persoană supra-calificată pe un post care nu ajunge la provocarea sperată de cel angajat, atunci acea persoană va pleca. Va fi demotivată şi nu va rămâne în acea poziţie”, spune Irina Manolescu.

Doar cu MBA mai poţi fi în „top”

În condiţiile în care absolvenţii de studii superioare şi de mastere se duc pe posturi de începători, cine mai ocupă posturile de top? Florin Gogianu, de la Lugera & Makler, spune că în viitor ocuparea unei poziţii de management va fi legată invariabil de un MBA. „În următorii ani, vom vedea cum pentru ocuparea unor posturi de management vor conta din ce în ce mai mult studiile MBA cu diferite specializări”, a declarat acesta.

Dacă în urmă cu câţiva ani astfel de posturi reveneau chiar şi celor care aveau doar o facultate, în viitor acest lucru nu se va mai întâmpla.

Cu toate acestea, experienţa este şi de această dată pe primul loc. Aşa cum diploma de absolvire a universităţii nu garantează nimic, nici MBA-ul nu are impact asupra angajatorului dacă CV-ul este gol.

„Depinde foarte mult în ce moment al carierei sunt făcute aceste programe, pentru că un proaspăt absolvent care are şi două mastere nu are şanse mai mari la o poziţie de management faţă de o persoană doar cu studii superioare, dar cu experienţă”, spune Adriana Boşcănici.

Tendinţa este dictată şi de dezvoltarea mediului economic din România, după cum spune Gogianu. „Pe măsură ce operaţiunile companiilor din România se vor diversifica şi vor creşte ca volum şi amploare, iar companiile cu origini antreprenoriale vor încerca să intre pe piaţa regională, criteriile de selecţie pentru poziţiile de management vor creşte şi, implicit, vor tinde către astfel de cerinţe”, a subliniat acesta.