O privire asupra rezultatelor la admiterea în facultăţi din această vară arată că, în al doilea an de criză, preferinţele candidaţilor s-au schimbat. Pe alocuri radical şi, de cele mai multe ori, împotriva mersului economiei şi al pieţei muncii.
Scăderea substanţială a numărului tinerilor cu vârste între 18 şi 20 de ani, de la 680.000 în 2008 la 510.000 în 2010, dar şi rata mică de promovabilitate a examenului de bacalaureat (sub 70%), cea mai redusă din ultimii zece ani, sunt principalele motive pentru care cei mai mulţi rectori se aşteptau la un număr de candidaţi mult mai mic decât în anii precedenţi.
Cu toate acestea, cele mai mari universităţi din ţară au înregistrat fie acelaşi număr de înscrieri, fie scăderi minime, de sub 5%. „Fapt ce arată că publicul-ţintă spre care se îndreaptă învăţământul superior este categoria de vârstă între 25 şi 45 de ani“, explică rectorul Universităţii „Lucian Blaga“ din Sibiu, Constantin Oprean. Nu este singura schimbare vizibilă în profilul candidaţilor. Alta este modificarea preferinţelor acestora, faţă de anii trecuţi, atunci când vine vorba de selectarea specializării pe care o vor urma. „Suntem plăcut surprinşi că la Facultatea de Medicină şi la cea de Inginerie concurenţa este mai mare decât anul trecut. Constatăm însă un oarecare declin în ceea ce priveşte interesul pentru specializările de drept şi ştiinţe administrative“, spune Constantin Oprean. Şi în Suceava, o situaţie similară: „La Facultatea de Administraţie Publică avem de-a face cu o concurenţă de 5,6 înscrişi pe loc, faţă de 10,53, anul trecut. Cauza? Cu siguranţă, scăderea salariilor şi disponibilizările anunţate în administraţia publică“, spune Mihai Dimian, conferenţiar doctor în cadrul Universităţii „Ştefan cel Mare“.
O generaţie de diplomaţi
În schimb, în mai toate centrele universitare au prins aripi specializările care au, într-un fel sau altul, tangenţă cu activităţile organismelor europene. „La admiterea organizată în 2010, Facultatea de Ştiinţe Politice (8,47 candidaţi pe loc), dar şi specializări precum Relaţii Internaţionale şi Studii Europene (din cadrul Facultăţii de Istorie), cu aproximativ 20 de candidaţi pe loc sau Studii Europene (din cadrul Facultăţii de Litere), cu aproximativ 18 candidaţi pe loc, au cunoscut o creştere vizibilă faţă de anii precedenţi. Unul dintre posibilele motive de creştere a concurenţei poate fi dorinţa tinerilor de a avea o pregătire în domenii precum diplomaţie sau consiliere politică, în vederea angajării active în viaţa politică, internă sau internaţională, într-un spectru larg de cariere posibile“, comentează această tendinţă Anca Goga, responsabil cu relaţiile publice în cadrul Universităţii din Bucureşti.
În plus, adaugă ea, „odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, au apărut noi oportunităţi de angajare în diferitele instituţii europene pentru absolvenţii Universităţii din Bucureşti, ca traducători şi interpreţi de conferinţă. Astfel, s-au bucurat de un mare interes din partea candidaţilor multe dintre specializările Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine, cum este cazul departamentelor Limbi Moderne Aplicate (82,3 candidaţi pe loc în 2009, 124 candidaţi pe loc în 2010), Portugheză (23 de candidaţi pe loc în 2009, 30 de candidaţi pe loc în 2010), Italiană (26,3 de candidaţi pe loc în 2010)“.
O altă tendinţă care marchează admiterea din acest an este scăderea locurilor cu taxă. Astfel, la Universitatea „Ştefan cel Mare“, numărul locurilor plătite a scăzut cu 470 între 2008 şi 2010, în timp ce la cea din Bucureşti a crescut numărul locurilor bugetate cu o sută, iar cele cu taxă sunt mai puţine cu 870.
Publicul-ţintă spre care se îndreaptă învăţământul superior este categoria de vârstă 25 – 45 de ani. Per total, constatăm un declin în ceea ce priveşte interesul pentru drept şi ştiinţe administrative.
Constantin Oprean, rector, Universitatea din Sibiu
0,44 candidaţi pe loc a fost concurenţa la Facultatea de Fizică din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi
Facultăţi cu vino-ncoa
19,84 înscrişi s-au luptat pentru un loc la specializarea Relaţii Internaţionale şi Studii Europene din cadrul Facultăţii de Istorie. Acesta a fost recordul de concurenţă înregistrat în sesiunea de admiteri din vară a Universităţii din Bucureşti.
