Consultaţi aici lista completă a Universităţilor care organizează examen de admitere în acest an. Anul acesta vom avea admiteri liniştite în învăţământul superior. La fel şi în următorii ani. Pe uşile facultăţilor intră generaţia post-decembristă, ale cărei rânduri se vor subţia de la an la an. Dacă în 1989 s-au născut 369.000 de copii, în 1992 numărul de nou-născuţi a fost de 260.000. Instituţiile de învăţământ încep să resimtă consecinţele
Consultaţi aici lista completă a Universităţilor care organizează examen de admitere în acest an.
Anul acesta vom avea admiteri liniştite în învăţământul superior. La fel şi în următorii ani. Pe uşile facultăţilor intră generaţia post-decembristă, ale cărei rânduri se vor subţia de la an la an.
Dacă în 1989 s-au născut 369.000 de copii, în 1992 numărul de nou-născuţi a fost de 260.000. Instituţiile de învăţământ încep să resimtă consecinţele declinului demografic. Unda de şoc nu a atins încă piaţa muncii, dar se apropie. Anul trecut, Ministerul Educaţiei a scăzut numărul locurilor de admitere în universităţi cu 8%. Chiar dacă numărul absolvenţilor de liceu din acest an a coborât substanţial, cifrele de şcolarizare pentru facultăţi au fost menţinute. „Numărul de locuri nu se poate reduce, pentru că România a avut un deficit mare de forţă de muncă cu studii superioare, şi îmi asum această decizie“, declară ferm Ion Ciucă, directorul Direcţiei Management Universitar din cadrul Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării (MECI).
Dintre locurile bugetate de stat, multe au fost alocate domeniilor costisitoare ca pregătire: inginerie, ştiinţe, matematică, fizică, biologie, chimie. Din considerente financiare, în aceste arii de pregătire universitară concurenţa privată încă nu a apărut. Ministerul Educaţiei se gândeşte la posibilitatea alocării unor burse, la găsirea unor metode care să stimuleze tinerii absolvenţi de liceu să se înscrie la facultăţile „grele“. „Este un an critic, recunoaşte Ion Ciucă. Vom vedea cum se ocupă aceste locuri şi vom interveni pentru a atrage studenţii. Nu ne permitem să rămânem fără specialişti.“ Decanii celorlalte facultăţi de stat vor da de greu de acum încolo, deşi, paradoxal, vor fi locuri suficiente la admitere. Criza ar putea tăia însă apetitul multor tineri pentru studiile universitare.
În premieră, Ministerul Educaţiei a repartizat locurile la nivelul fiecărui centru universitar, lăsând decanilor libertatea de a decide împărţirea pe facultăţi şi specializări. „Îi las să să-şi aşeze locurile în funcţie de dinamica pieţei şi de evoluţia crizei. Dar îi oblig să găsească eficienţa maximă, pentru că, dacă nu le ocupă, vor pierde finanţările“, explică noul mecanism directorul Direcţiei Management Universitar. În următoarele două săptămâni, repartizarea pe facultăţi şi specializări va fi încheiată. În plus, universităţile au primit şi locuri cu taxă. Numărul lor este dublu faţă de acela al locurilor bugetate. Ministerul este convins că, deşi taxele vor fi mai mari decât la facultăţile particulare, tinerii se vor grăbi să se înscrie la stat.
O competiţie în care câştigă şi statul, şi privatul
Posibila opţiune a candidaţilor nu va afecta sectorul privat, în acest an, deoarece facultăţile particulare au început să-şi orienteze ofertele spre alte segmente de vârstă. „Sunt foarte mulţi adulţi nevoiţi să-şi schimbe profesia, să se reorienteze pe piaţa muncii. Această categorie este atrasă acum de facultăţile private“, constată Ion Ciucă. Aşa că, în pofida declinului demografic şi a constrângerilor financiare generate de criză, admiterea în învăţământul superior are toate şansele să debuteze victorios în acest an.
Profesorii vor avea însă mai mult de muncit, pentru că vor apărea noi specializări, pentru a le compensa pe cele care nu mai sunt de interes pe piaţa muncii. În plus, vor fi nevoiţi să dea dovadă de multă imaginaţie şi să vină cu propuneri care să nu afecteze bugetul alocat de la minister. Coeficieţii de ierarhizare folosiţi în alcătuirea bugetului pe fiecare facultate şi specializare sunt atât de bine corelaţi, încât orice abatere poate afecta sumele de bani alocate.
Candidaţii nu ştiu nimic, desigur, din culisele finanţării studiilor. Criteriile după care ei optează pentru o anumită facultate sunt altele decât criteriile de evaluare ale ministerului de resort. Pe o piaţă a muncii răvăşită de criză, nimeni nu-i poate sfătui spre care facultate să se îndrepte, pentru că nimeni nu ştie ce va fi peste trei sau cinci ani. Mădălina Bălan, managing partner la Hart Human Resources, consideră că „o companie, fie ea privată sau de stat, va avea nevoie mereu de serviciul financiar-contabil şi de specialişti în aceasta zonă. La fel, va avea nevoie să-şi vândă serviciile sau produsele, deci va avea nevoie de specialişti în vânzări şi marketing, ca şi de jurişti care să susţină partea legală a contractelor“.
Cuantumul burselor alocate ar putea fi, pentru unii candidaţi, un criteriu la alegerea facultăţii, în acest an greu încercat financiar. La Politehnică sunt burse mai multe, dar mai mici. La Agronomie sunt şi mai multe, dar şi mai mici. La Medicină sunt burse puţine, dar mai substanţiale. Dimensionarea lor este la latitudinea conducerii facultăţilor. Cert este că un sfert din studenţii care se vor înscrie la stat anul acesta vor beneficia de burse de studii.
Cursurile de calitate costă mult, dar sunt garantate
Eu nu mi-aş încuraja copilul să se înscrie la o şcoală după criteriul preţului. O şcoală prestigioasă care are, desigur, şi cele mai mari preţuri reprezintă, în opinia mea, o garanţie că acolo va fi bine pregătit.
Statul finanţează la un anumit nivel instituţiile de învăţământ superior din România, nivel care garantează o anumită calitate. Nu ne putem compara cu universităţile din Marea Britanie sau America, dar avem nenumăraţi absolvenţi care sunt apreciaţi şi căutaţi pe piaţa muncii din afară. Or, acest aspect demonstrează că, în România, calitatea învăţământului finanţat de la buget stă încă pe picioare. Întreprinzătorii nu s-au obişnuit cu ideea că pot angaja absolvenţi cu diplomă de licenţă tip Bologna. Ei caută, în continuare, doar absolvenţi cu master. De unde şi bancul cu Oltcit-ul care a fost făcut numai cu locuri în faţă. Românilor nu le place să stea pe locurile din spate. Când se vor face distincţii corecte între competenţele necesare pe posturi şi vor fi asociate cu competenţele dobândite pe niveluri de studii, acest tipar de gândire nu va mai funcţiona.
Piaţa muncii se schimbă, dar meseriile de bază rămân
Dacă ne uităm la ce se cere pe piaţa forţei de muncă, putem uşor constata că în toţi anii s-au cerut specialişti în zona de comerţ, vânzări, juridic şi inginerie. Cu alte cuvinte, ASE-ul, Politehnica, Dreptul, Medicina sunt în continuare instituţii de învăţământ care asigură pregătirea necesară în domenii încă de interes pe piaţa muncii din România. Totuşi, nu facultatea este cea care determină gradul de succes al unei persoane şi uşurinţa cu care îşi găseşte un job, ci multe alte abilităţi (limbi străine, mai ales cele rare, capacitatea de operare pe computer), dar mai ales experienţa acumulată în timpul studiilor şi personalitatea. Cei cu experienţă de muncă, cei care au un stil asertiv şi siguranţă de sine reuşesc să-şi găsească mai uşor un loc de muncă prestigios şi mai bine plătit.
Admitere 2009
138.000 de absolvenţi de liceu
62.600 de locuri fără plată în învăţământul universitar de stat
110.000 de locuri cu taxă în învăţământul universitar de stat
Consultaţi aici lista completă a Universităţilor care organizează examen de admitere în acest an.