Sistemul superior de învățământ nu ține pasul cu realitatea. Dacă tinerii nu au o idee clară despre ce vor să facă pe plan profesional, riscă să devină șomeri sau să lucreze în alte domenii, mult sub nivelul lor de pregătire.
Schimbările care au survenit pe piața muncii în ultimele decenii sunt de-a dreptul izbitoare. Învățământul superior nu mai garantează angajarea şi de aici neîncrederea tinerilor. Doar 500.000 de studenți s-au înscris în anul universitar 2014-2015, mai puțin de jumătate comparativ cu perioada 2007-2008.
Iar în august 2015, erau înregistraţi aproape 23.000 de șomeri cu studii universitare. O parte dintre acești șomeri, dar și dintre zecile de mii de angajați în alimentație publică, retail și servicii de externalizare provin din facultăți precum Litere, Istorie, Geografie, Sociologie, Psihologie, Jurnalism, Filozofie sau Administrație Publică. Alte câteva specializări precum Drept, Management sau Marketing, sunt nesigure dacă studiile nu sunt dublate de experiență și de implicare.
Specializările de viitor
Facultăţile care asigură un job sunt cele de stat, în special specializările de la ASE, Cibernetică, Petrol și Gaze, Medicină, Politehnică, mai ales dacă studiază și într-o limbă străină, afirmă Carmen Baibarac, directorul Departamentului de Resurse Umane la Deloitte România. La rândul său, Cristian Pârvan, secretarul general al Asociației Oamenilor de Afaceri (AOAR), spune că economia are un minus de specialiști în domenii precum informatică, automatizări, calculatoare, mecanică, bioscience, iar cel mai ușor își găsesc de lucru absolvenții studiilor cu aplicabilitate practică. România se va confrunta și în următorii ani cu un deficit de specialiști în servicii medicale și sociale, consideră Pârvan. În plus, spune el, viitorul este al „specializărilor transversale“, care combină domeniile clasice de studiu cu ultimele tendințe din înaltă tehnologie.
Bogdan Glăvan, profesor de economie la Universitatea Româno-Americană, consideră că, pe de o parte, este necesară dezvoltarea învățământului profesional care să școlească viitori angajați din retail, comerț, HoReCa și alți meseriași. Pe de altă parte, spune el, facultățile nu ar trebui „să producă angajați, ci oameni în stare să se descurce în viață“, ceea ce nu se întâmplă.
Soluții pentru studenți
În condițiile în care simpla diplomă de licență nu le garantează un loc de muncă, specialiștii îi sfătuiesc pe tinerii care doresc să aibă joburi bune să înceapă integrarea pe piața muncii înainte de absolvire. „Este foarte important ca studenții să nu aștepte să termine facultatea și masteratul și să ajungă pe la 27 de ani fără experiență. Cu cât încep mai devreme, cu atât mai bine. Și pot începe cu joburi part-time de patru ore pe zi, trei zile pe săptămână, în companii“, afirmă Carmen Baibarac de la Deloitte. Însă, înainte de toate, spune ea, studenții trebuie să se gândească foarte bine ce anume vor să obțină în urma colaborării cu o firmă: experiență, o oportunitate de angajare, practică sau doar să vadă dacă le place să lucreze în acel domeniu.