Criza economica mondiala este completata de criza financiara, de imagine si de structura care au afectat megacompaniile, in primul rand pe cele americane. Startul l-a dat prabusirea Enron la inceputul anului trecut, alte 1.000 de companii cotate la bursa anuntand ulterior rectificari ale bilanturilor din ultimii ani, in care la capitolul pierderi au fost adaugate noi sume. Cu ajutorul unor artificii contabile prin care profiturile erau umflate artificial, directorii companiilor falimentare din SUA si-au asigurat venituri uriase in ultimii ani. Un studiu realizat in vara anului trecut de Financial Times a relevat ca directorii celor mai mari 25 de companii din Statele Unite care au dat faliment in 2001 si 2002 au castigat, in numai trei ani, aproximativ 3,3 miliarde de dolari. Culmea este ca o buna parte din aceste castiguri provin din vanzarea actiunilor inainte de colapsul respectivelor societati. Printre cei care au inregistrat cele mai mari castiguri se numara si fostii directori executivi ai grupului energetic Enron si ai companiilor de telecomunicatii Global Crossing si WorldCom.
WorldCom este protagonista celui mai mare faliment din istoria sectorului corporatist american. Valoarea totala a fraudei realizate de operatorul de telecomunicatii se ridica la peste noua miliarde de dolari. Tertipurile contabile au constat din inregistrarea in anul 1999 a unor cheltuieli de 3,85 miliarde de dolari drept investitii pe termen lung. Ulterior, conducerea companiei a recunoscut ca alte 3,3 miliarde de dolari reprezinta profitul operational inainte de cheltuielile de amortizare, acoperind activitatea companiei din anul 1999 si pana in primul trimestru din 2002.
In Europa, capul de afis l-a detinut Vivendi
Nici Europa n-a scapat de scandalurile financiare in care sunt implicate mari companii. Grupul Vivendi Universal este anchetat in Franta si in Statele Unite ale Americii pentru raportarea de informatii false institutiilor bursiere si propriilor actionari, referitor la rezultatele sale financiare. Ancheta a fost demarata inca din aceasta vara de catre parchetul francez, in urma unei plangeri depuse de asociatia micilor actionari, in care acuza Vivendi Universal de difuzarea de informatii false si modificarea datelor din bilantul anual. Judecatorii pot sa-si extinda investigatiile si la activitatea pe anul 2001 a Vivendi Environment.
Justitia americana se intereseaza, de asemenea, de veridicitatea informatiilor financiare comunicate de Vivendi, in perioada cand presedintele companiei era Jean-Marie Messier. Acuzatiile aduse companiei franceze privesc publicarea de bilanturi false pentru anii 2000 si 2001. In luna septembrie, Vivendi Universal a comunicat ca nu a umblat la cifrele din bilant, raportul financiar fiind auditat de PricewaterhouseCoopers, care a confirmat corectitudinea lui. Faptul ca grupul se confrunta cu probleme financiare era banuit inca la sfarsitul anului trecut. Era perioada de achizitii masive – 10,8 de miliarde de dolari platiti pe reteaua americana USA Networks si investitia de 1,5 miliarde de dolari in reteaua de televiziune prin satelit EchoStar. Pentru finantarea achizitiilor s-a apelat la credite, rambursarea acestora punand in mare dificultate compania franceza.
Scandalurile financiare in care este implicata societatea franceza au facut ca pretul actiunilor sale sa scada cu 60% doar in acest an. Pierderile inregistrate de Vivendi in cursul anului trecut se cifreaza la 12 miliarde de dolari si reprezinta cea mai mare pierdere anuntata de o singura companie franceza. Postul de televiziune Canal Plus detinut de Vivendi a atras numai in cursul anului trecut 450 milioane de dolari din bugetul companiei. Jean-Rene Fourtou, noul director executiv al concernului, are in vedere si restructurarea diviziei americane, Vivendi Universal, care grupeaza studiourile Universal Pictures, parcuri tematice si televiziuni, pentru a include si Universal Music, cea mai mare companie de muzica din lume si divizia producatoare de jocuri. Noua structura ar fi primul pas pentru despartirea de grupul mama, urmat de initierea de oferte publice pentru vanzarea de actiuni la noua entitate, Vivendi Universal Entertainment. Eforturile noii conduceri a grupului Vivendi vizeaza obtinerea de lichiditati pentru plata uriasei datorii de 19 miliarde euro.
In acest context, Banca Mondiala si-a exprimat pesimismul cu privire la perspectivele relansarii economiei in 2003. Criza mondiala provoaca diminuarea continua a fondurilor de investitii directe si a creditelor bancare destinate proiectelor pe termen lung. Investitorii manifesta tot mai multa retinere fata de acest tip de proiecte, mai ales dupa ce o serie de corporatii cu traditie au fost inlaturate de pe piata internationala, in urma scandalurilor contabile – cum este cazul Enron sau WorldCom. Principalii factori care vor afecta relansarea economica sunt: scaderea increderii consumatorilor in economiile nationale, declinul burselor, ingrijorarea cu privire la sistemul bancar japonez, problemele financiare ale statelor latino-americane, declansarea unui razboi impotriva Irakului si cresterea pretului petrolului. Dezvaluirea fraudelor a aruncat o umbra de suspiciune si asupra celor care ar trebui sa aiba o conduita ireprosabila, adica presedintii firmelor care s-au aratat mai interesati de propriile averi decat de profiturile propriilor companii. Nici auditorii n-au scapat de scandalurile financiare, Andersen, unul dintre primele cinci cabinete de audit din lume, disparand dupa implicarea sa in distrugerea unor evidente contabile ale Enron.
Vivendi Universal
· Scandalurile financiare in care este implicata societatea franceza au facut ca pretul actiunilor sale sa scada cu 60% doar in acest an.
· Pierderile inregistrate de Vivendi in cursul anului trecut se cifreaza la 12 mld. USD si reprezinta cea mai mare suma anuntata de o companie franceza la capitolul pierderi.
· Comisia de supraveghere a Bursei – Securities and Exchange Commission (SEC) – efectueaza de asemenea o ancheta proprie privind corectitudinea datelor financiare comunicate bursei. Acuzatiile aduse companiei franceze sunt legate de publicarea de bilanturi false pentru anii 2000 si 2001.
Enron
· Enron era implicata in doua sectoare cheie ale economiei mondiale: al energiei si al comunicatiilor.
· In anul 1999 a comercializat 30 TWh in Europa, fata de doar 2TWh in anul anterior.
· Opera capacitati de producere a energiei electrice ce insumeaza
1.270 MW in Germania, Italia, Polonia si Turcia.
· Revista Fortune a nominalizat Enron ca fiind a 62-a companie din lume si numarul unu la categoria companiilor energetice.
· Dupa retrogradarea ratingurilor, grupul a fost obligat sa restituie 690 mil. USD unui sindicat de investitori si
3,9 mld. USD catre doua dintre filialele sale, ceea ce i-a precipitat prabusirea.
Qwest Communications International
· Grupul american de telecomunicatii este lider al pietei de telefonie locala din 14 state, incepand cu Minnesota si pana la Washington.
· O parte din posesorii de obligatiuni Qwest Communications International au dat in judecata compania americana de telecomunicatii, pentru a opri programul de restructurare a unor datorii de 12,9 mld. USD, propus in luna noiembrie.
· Compania de telecomunicatii va fi nevoita sa identifice solutii de reducere a datoriilor de aproape 26 mld. USD. Qwest traverseaza o perioada dificila din punct de vedere financiar si depune eforturi pentru a evita plasarea sub protectia legii falimentului.
United Airlines
· United Airlines s-a plasat sub protectia legii falimentului, dupa ce a obtinut, la sfarsitul saptamanii trecute, un credit de 1,5 mld. USD necesar derularii activitatii pe perioada restructurarii.
· Cea de-a doua companie aeriana din lume a lansat cea mai mare procedura de acest fel consemnata de industria americana de profil, dupa atentatele teroriste de la 11 septembrie.r
In primele noua luni ale anului curent, UAL a raportat pierderi de aproape 1,7 mld. USD, dupa ce a incheiat 2001 cu pierderi record de 2,1 mld. USD.r
r
WorldComr
r
WorldCom este protagonista celui mai mare faliment din istoria sectorului corporatist american. Valoarea totala a fraudei realizate de operatorul de telecomunicatii se ridica la peste r
9 mld. USD.r
Tertipurile contabile au constat in inregistrarea, in anul 1999, a unor cheltuieli de 3,85 mld. $ drept investitii pe termen lung. Ulterior, conducerea companiei a recunoscut ca alte 3,3 mld. USD reprezinta profitul operational inainte de cheltuielile de amortizare, acoperind activitatea companiei din 1999 si pana in primul trimestru din 2002.r
Directorii grupului de telecomunicatii au fost acuzati ca au realizat venituri de 104 mil. USD sub forma de salarii, bonusuri si din vanzarea de actiuni in perioada in care compania publica profituri umflate cu miliarde de dolari.
