Falimentele tranziţiei, mai grave decât criza

Fostul preşedinte Emil Constantinescu susţine că situaţia actuală este mult mai „pe roze” decât cea din 1997, când cele mai importante bănci erau în faliment. „Avem o criză economică, politică şi morală în acest moment, pentru că, odată cu intrarea în Uniunea Europeană din 1 ianuarie 2007, România s-a trezit fără proiect politic. Proiectul politic de până atunci era de a imita alte ţări care parcurseseră acel drum”, susţine fostul şef al stat

Fostul preşedinte Emil Constantinescu susţine că situaţia actuală este mult mai „pe roze” decât cea din 1997, când cele mai importante bănci erau în faliment.

„Avem o criză economică, politică şi morală în acest moment, pentru că, odată cu intrarea în Uniunea Europeană din 1 ianuarie 2007, România s-a trezit fără proiect politic. Proiectul politic de până atunci era de a imita alte ţări care parcurseseră acel drum”, susţine fostul şef al statului. Potrivit acestuia, lipsa unei identităţi româneşti, a unui proiect de ţară şi a unor priorităţi economice au condus la deruta actuală.

O soluţie indicată de Emil Constantinescu este elaborarea unei viziuni pe cel puţin cinci decenii, care să includă o strategie economică de dezvoltare durabilă din care să decurgă un mandat prezidenţial sau parlamentar. „Dacă nu avem acest lucru, o să orbecăim şi în criză, şi după ce criza se va termina în lume”, a subliniat fostul şef de la Cotroceni.

Înlocuirea „responsabilităţii pe marginea prăpastiei, tipic românească” – cu care s-au obişnuit în ultimii 20 de ani atât politicienii, oamenii de afaceri, cât şi populaţia – este cheia pentru depăşirea unei astfel de situaţii. „În momentul în care ajungeam şi vedeam prăpastia ne opream. Toţi s-au oprit acolo. La 1 ianuarie 2007 s-a considerat că prăpastia nu mai există, totul e plat şi ne putem permite orice”, a concluzionat fostul preşedinte.