Marea surpriza a pietei actiunilor a fost, fara indoiala, evolutia titlurilor Bancii Albina in ultima luna de tranzactionare. De la 501 lei, pretul mediu de tranzactionare inregistrat in 19 mai, data la care Consiliul de Administratie al BNR a decis retragerea autorizatiei de functionare si introducerea cererii pentru declansarea falimentului bancii, valoarea medie a actiunii Albina a ajuns la 7.744 lei, in 25 iunie. De cresterile exagerate pentru o societate falimentara, cu 50% sau 36,7%, de la
Marea surpriza a pietei actiunilor a fost, fara indoiala, evolutia titlurilor Bancii Albina in ultima luna de tranzactionare. De la 501 lei, pretul mediu de tranzactionare inregistrat in 19 mai, data la care Consiliul de Administratie al BNR a decis retragerea autorizatiei de functionare si introducerea cererii pentru declansarea falimentului bancii, valoarea medie a actiunii Albina a ajuns la 7.744 lei, in 25 iunie. De cresterile exagerate pentru o societate falimentara, cu 50% sau 36,7%, de la o sesiune de tranzactionare la alta, cum s-a intamplat saptamana trecuta, s-au declarat surprinse toate persoanele implicate in procedurile de lichidare a bancii, de la reprezentanti ai BNR, pana la insasi conducerea bancii. O serie de scenarii s-au facut pe seama cresterii actiunilor: de la intentia de preluare a controlului bancii, la preturi cu mult sub valoarea nominala, pana la simplul comportament speculativ al agentilor de pe piata de capital. Prima varianta a fost si cea care a palit cel mai devreme. Nici lichidatorul bancii, nici oficiali ai Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB), nici actionari semnificativi nu cred intr-un posibil castig de pe urma achizitionarii de actiuni la Albina.
Vergiliu Parvu, director in FGDB, spune, referindu-se la posibilitatea intentiei de preluare a bancii de catre un investitor: „Nu cred in minuni. Conform legii, actionarii sunt ultimii care se infrupta din ceea ce mai ramane de pe urma valorificarii activelor. Noi, care ne asezam printre primii la masa credala, ne indoim ca vom recupera intreaga suma eliberata pentru despagubirea persoanelor fizice”. Lichidatorul bancii impartaseste aceeasi parere: „E greu de crezut ca cineva cumpara ca sa preia banca. In instanta s-a hotarat ca obligatiile bancii depasesc valoarea activului sau. Aceasta a fost una dintre motivatiile hotararii Tribunalului Municipiului Bucuresti pentru inceperea procedurilor de lichidare”. Nici titlurile de participare a bancii la sase societati comerciale nu pot justifica interesul pentru preluarea activelor Albinei, valoarea totala fiind de numai 1,5 miliarde lei. (Conform datelor din bilantul pe anul 1998, Albina avea 761.114 actiuni detinute la SC Asigurare -Reasigurare Ardaf; 1.083 actiuni la SC Intram SA – societate de valori mobiliare; 14.000 actiuni la SC Simob SA; 615 actiuni la Societatea Nationala de Compensare, Decontare si Depozitare pentru Valori Mobiliare; 10 actiuni la Casa Romaneasca de Compensare – Sibiu; 1 actiune la Swift – Belgia).
Steluta Racoltea, presedintele societatii de asigurare Ardaf, actionar semnificativ al bancii Albina, afirma: „Pentru Ardaf, actiunile Albina s-au inscris intr-un plasament care nu a dat roade. Acum incercam sa scapam de ele, iar cresterea pretului ne este favorabila. Vindem din portofoliu pachete mici, pentru a nu strica pretul, recuperand astfel ceva din investitie. Este mai mult decat nimic”. Intermedierea actiunilor o face societatea de valori mobiliare Intram, ai caror reprezentanti ne-au marturisit ca grosul volumului actiunilor tranzactionate pe piata nu provine de la Ardaf.
Preluarea bancii nu aduce profituri
Surprinsa de cresterea actiunilor s-a declarat si conducerea Bancii Albina. Ion Rusinaru, presedintele bancii, spune ca toate informatiile pe care le are converg catre concluzia ca nimeni nu este interesat de banca. Singurul potential investitor a fost fondul de investitii englez, spune Rusinaru, cu care, in cele din urma, negocierile au esuat. A existat si speculatia conform careia debitorii bancii ar fi interesati sa preia actiuni, in speranta ca vor intra la compensare, la valoarea nominala de 10.000 lei, cu datoriile catre societate. Insa legea exclude posibilitatea compensarii, spun juristii. In plus, nici volumul total al actiunilor tranzactionate pana saptamana trecuta – 251.100 actiuni – nu justifica intentia de preluare a bancii.
In aceste conditii, singurele explicatii plauzibile pentru cresterea preturilor de tranzactionare raman actiunile speculative ale agentilor de pe piata de capital, unde circula tot mai intens informatii potrivit carora speculatiile vizeaza obtinerea unui randament bun la finele primului semestru din acest an. Potrivit acestor surse, interesul vine de la un fond de investitii interesat sa-si incheie bilantul semestrial cu un activ atractiv.
Evolutia pietei din ultimele zile care ar fi permis fondului sa-si atinga scopul vine in sprijinul acestor afirmatii. Fortarea pretului actiunilor Albina a inregistrat apogeul: o crestere cu 50% a pretului mediu, in sesiunea de joi, 24 iunie, fata de miercuri, urmata de o noua crestere vineri, 25 iunie (finalul actiunii speculative, in ideea declarata de surse de pe piata), cu 36,75%. O investitie buna pentru activul unui fond care ar fi efectuat plasamente in actiuni al caror pret a evoluat timp de patru saptamani, de la 501 lei (in 19 mai), la 3.369 lei (in 18 iunie, cand au fost tranzactionate 59.358 actiuni). In aceasta saptamana, luni, cresterea pretului s-a atenuat, ajungand la 4,17%, fata de sesiunea de vineri. Ca si volumul tranzactiilor, care a coborat de la 32.172 actiuni si 19.417 actiuni, volumele inregistrate saptamana trecuta joi si vineri, la 6.440.
Din aceasta actiune perdanti raman cumparatorii, conform declaratiilor oficialilor implicati in procesul de lichidare a bancii. Iar efectul asupra bugetului jucatorilor pe piata depinde de sursa de provenienta a banilor investiti: profituri din alte speculatii sau, pur si simplu, economii individuale.