Legea nr. 22 din noiembrie 1969, modificata i anul 1994 prin Legea nr. 54, prevede conditiile care vizeaza angajarea gestionarilor, persoane fizice care au atributii i administrarea bunurilor materiale, banesti sau a altor valori. Conform legii, gestionarul are obligatia de a constitui garantii i numerar, care se varsa itr-un cont bancar, lunar, prin retinere din salariu. De banii respectivi persoana fizica nu poate dispune decit dupa icetarea contractului cu societatea la care a fost angajata sau numai i conditiile i care trece itr-o functie pentru care nu are obligatia de a constitui garantii. Aceste sume se constituie pentru a acoperi riscul angajatorului, i cazul i care angajatul sau produce o paguba i gestiune.
Daca aceasta fapta nu se produce, iar angajatul isi schimba locul de munca, atunci el poate dispune de banii retinuti din salariu pe perioada constituirii garantiei. Cu alte cuvinte, sumele respective ramin la dispozitia angajatorului, pe perioada desfasurarii contractului de munca al salariatului sau. Tocmai aici intervin probleme, atunci cind depozitarul garantiei intra i faliment. Cazurile sunt multiple, iar unul dintre ele ne-a fost consemnat de contabila sefa a cooperativei de credit – Banca Populara Ovidiu, Elisabeta Dina. Doamna Dina are depusa o garantie de peste opt milioane de lei, itr-un cont care a fost deschis la Bankcoop.
Dupa declararea falimentului bancii, sumele constituite drept garantii materiale au devenit indisponibile. Adrese peste adrese au fost transmise catre institutiile implicate i procesul de lichidare a bancii. De altfel, demersurile pentru recuperarea garantiilor au iceput din perioada anterioara intrarii bancii i faliment. Pe fondul crizei de lichiditati de la Bankcoop, Elisabeta Dina a facut o prima icercare de a-si retrage banii, pentru a-i pune la adapost, itr-o alta institutie bancara.
Fireste, icercarea a fost un esec, pentru ca banca nu avea lichiditati pentru a efectua transferul banilor, dar raspunsul primit de la Bankcoop, i 3 noiembrie 1999, surprinde prin modul i care a fost interpretata legea de catre functionarii bancii: „sumele depuse pentru garantii sunt asimilate depozitelor constituite de persoane fizice si sunt garantate conform Ordonantei nr. 39/1996 si Legea nr. 88/1997, de Fondul de Garantare a Depozitelor i Sistemul Bancar”. insa legea la care face referire functionarul bancii prevede ca garantate sunt numai conturile de depozit.
Or, reglementarile care vizeaza constituirea de garantii materiale spun ca „garantia i numerar va fi depusa de catre agentii economici la Casa de Economii si Consemnatiuni sau la banci, itr-un cont special al agentului economic. Garantiile se iscriu itr-un carnet de consemnare pe numele gestionarului”. De aici decurg si interpretarile diferite ale textului de lege.
Lichidatorii si Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare sustin ca „depozitele reprezentind garantiile gestionarilor se depun i banci i conturi deschise pe numele persoanelor juridice la care sunt angajati gestionarii. Ca urmare, astfel de depozite nu intra i categoria depozitelor constituite de persoane fizice si deci nu sunt garantate de Fond”.
Fondul de Garantare poate fi bun de plata
Pe de alta parte, gestionarii perdanti au si ei partea lor de dreptate. „Acestia sunt banii nostri, fapt ce rezulta chiar din legea care spune ca garantiile se iscriu itr-un carnet de consemnare pe numele gestionarului. Dupa falimentul bancii, institutia la care sunt angajata ma someaza sa-mi reconstitui garantiile, ceea ce iseamna ca voi contribui de doua ori pentru aceeasi obligatie a legii”, afirma Elisabeta Dina. Problema este, itr-adevar, dificil de rezolvat. Arin Stanescu, lichidatorul Bankcoop, recunoaste ca din punct de vedere moral gestionarii au dreptul la despagubiri, dar i acelasi timp afirma ca legea impiedica acest lucru. „Sigur ca banii apartin persoanelor fizice, dar legea e lege”, afirma Stanescu, care admite necesitatea schimbarii ei. Altfel, banii nu se pot recupera decit prin iscrierea si participarea la masa credala a angajatorului, i situatia i care ramin sume de impartit itre creditorii chirografari.
Cazul Elisabetei Dina nu este singular. Exista, isa, situatii i care alti agenti economici au reactionat din vreme, transferind banii din contul special i conturi de depozit persoane fizice, prin nerespectarea Legii nr. 22/1969, modificata. O problema similara da acum batai de cap lichidatorilor si Fondului de Garantare. Fara sa precizeze despre cine este vorba, Arin Stanescu spune ca, i prezent, se icearca descilcirea unui alt caz, „pe aceeasi tema, care implica numele unei importante societati” ce a icercat sa introduca i sistemul de garantare sumele constituite drept garantii materiale ale gestionarilor.
Misterele salariilor
Cei care exporta cistiga cel mai putin. Bancherii au cele mai mari salarii. Bancherii sunt i fruntea topului salariilor, cu cistiguri de aproximativ 6 milioane de lei.
Constantin Rudnitchi
De ani de zile, functionarii din banci ocupa primele locuri i ceea ce priveste salariile. Care este explicatia? De mult timp bancile sunt cele mai profitabile companii din Rominia. Pe aceasta baza societatile bancare si-au permis sa ofere salarii peste cistigurile medii din Rominia. Marea problema a fost felul i care au facut bancile bani. Adeseori, ele au fost acuzate ca au creditat itreprinderile la dobinzi irobitoare. Bancherii s-au aparat, replicind ca dobinzile la depuneri trebuie sa fie mai mari decit rata inflatiei pentru a icuraja economisirea. Cert este ca bancile au facut multi bani pe piata monetara, speculind foamea de bani a bugetului, si au creditat cu mare atentie itreprinderile de stat sau private. Mult timp, angajatii din banci au avut o viata calduta. Alaturi de salariile mari, ei au fost feriti de disponibilizarile din industrie. Viata dulce s-a icheiat o data cu aparitia falimentelor bancare. Functionarii din asigurari ocupa si ei un loc bun i topul salariilor cu cistiguri de aproximativ cinci milioane de lei, un fapt demn de remarcat daca ne gindim ca acest sector este privatizat itr-o proportie covirsitoare. Dar la fel de aproape de virful topului sunt si angajatii din marile societati nationale, respectiv cei din domeniul extractiei petrolului, gazelor naturale si al producerii energiei electrice.
Cu adevarat socante sunt domeniile aflate pe ultimele locuri i topul salariilor. Industria pielariei si icaltamintei, industria mobilei si cea a confectiilor, cu cistiguri itre 1,5 si 1,6 milioane de lei, sunt la coada clasamentului. Trebuie spus ca toate aceste industrii sunt pe primele locuri i ceea ce priveste nivelul exporturilor. Exista citeva explicatii. Prima este legata de faptul ca aceste industrii au fost privatizate, iar proprietarii firmelor, sufocati de taxe, platesc salarii extrem de mici. A doua explicatie se refera la faptul ca multe dintre firmele din domeniu lucreaza i lohn, adica aduc semifabricate din import si le asambleaza i Rominia. Aceste firme straine icearca sa ofere salarii cit mai mici pentru a-si mari profiturile. Concluzia statisticii este ca i Rominia cistiga bine salariatii din domeniul financiar-bancar si cei din companiile monopoliste.
