Numărul falimentelor din economia autohtonă s-a majorat cu 83% în primul semestru, cånd au fost deschise 3.682 de noi dosare de insolvenţă, faţă de numai 1.904 în aceeaşi perioadă din 2007.
Comerţul şi sectorul de construcţii se situează pe primele locuri în clasamentul falimentelor, realizat de Coface Romånia. Însă firmele cu performanţe negative sunt supuse unui proces de înlocuire pe piaţă, tendinţă atestată de datele Registrului Comerţului, potrivit cărora în prima jumătate a acestui an, din totalul celor peste 76.000 de companii nou înfiinţate, cele mai multe au obiectul principal de activitate tocmai în domenii precum comerţul cu ridicata şi construcţiile. Faţă de anul trecut, sectorul comercial a înregistrat un număr şi mai mare de firme intrate în faliment, avånd o pondere de 43,65% din totalul cazurilor de insolvenţă. Coface explică această situaţie prin concurenţa tot mai puternică exercitată de marile reţele de hipermarketuri şi supermarketuri asupra micilor comercianţi. „Această tendinţă va continua să se manifeste şi în următoarea perioadă, avånd în vedere procesul de extindere a reţelelor către oraşe din ce în ce mai mici“, comentează Cristian Ionescu, directorul general al Coface Romånia.
Cel mai răsunător faliment consemnat anul acesta a fost cel al companiei Teknosa-Primex, al cincilea jucător pe piaţa de electronice şi electrocasnice. Cristian Ionescu atrage atenţia că numărul mare de proiecte de centre comerciale de tip mall, unele construite la mică distanţă de altele, va determina scăderea rentabilităţii acestora şi s-ar putea ca, în 2009-2010, să asistăm la primele falimente şi în acest sector. Criza de pe piaţa real estate se regăseşte şi în majorarea numărului falimentelor agenţiilor imobiliare, acestea urcånd în clasamentul Coface de pe poziţia a 15-a, ocupată cu un an în urmă, pe poziţia 11.
Ei cu faliţii lor, nume despre care nu te-ai fi gåndit că se pot prăbuşi peste noapte. Noi, cu ai noştri, care se confruntă cu mediul concurenţial mai dur decåt se aşteptau. Anul acesta numărul falimentelor autohtone aproape s-a dublat.
Fără a putea vorbi de o criză în economia romånească, ba dimpotrivă, numărul falimentelor se află în creştere, arată studiul anual pe acestă temă al companiei de rating financiar Coface, dat publicităţii săptămåna aceasta. Luånd în considerare faptul că în primul semestru din 2008 au fost iniţiate 3.682 de noi dosare de insolvenţă, după cum se menţionează în studiu, faţă de 1.904 în aceeaşi perioadă din 2007, rezultă că falimentele deschise în prima jumătate a acestui an aproape ca s-au dublat (mai precis, ele sunt mai multe cu 83%). Nepricepere, spirit antreprenorial nu foarte ascuţit sau, pur şi simplu, lipsă de informare? Oricare ar fi motivele, cert este faptul că, potrivit Registrului Comerţului, cele mai multe firme noi s-au înfiinţat anul acesta tocmai în domenii precum comerţul cu ridicata şi construcţii, sectoare aflate pe primele locuri în topul insolvenţei.
Faţă de anul trecut, sectorul comercial a înregistrat un număr şi mai mare de firme aflate în insolvenţă, cu o pondere totală de 43,65% din totalul cazurilor, în creştere faţă de sfårşitul anului 2007, cånd reprezentau 41,4%. „Desigur, principala cauză o reprezintă tot concurenţa exercitată de marile lanţuri de supermarketuri şi hipermarketuri asupra micilor comercianţi“, comentează Ionescu. „Această tendinţă va continua să se manifeste şi în următoarea perioadă, avånd în vedere procesul de extindere a reţelelor de acest tip către oraşe din ce în ce mai mici“, adaugă directorul Coface Romånia.
Teknosa deschide drumul
Aceasta nu este o situaţie care se manifestă doar în Romånia. Conform unui studiu realizat de Coface la nivelul ţărilor central şi est-europene, sectorul comercial ocupă prima poziţie în topul falimentelor la sfårşitul anului 2007, cu 33,7% (13,7% retail şi 20% comerţ cu ridicata şi distribuţie).
Cel mai răsunător faliment înregistrat anul acesta de sectorul comercial a fost cel al companiei Teknosa-Primex, al cincilea jucător în comerţul cu produse electronice şi electrocasnice, un sector extrem de competitiv. Nu puţini au fost cei care au atras atenţia că cinci jucători sunt prea mulţi pe o piaţă de dimensiunea Romåniei şi supusă restricţiilor asupra creditului de consum. Cristian Ionescu spune că îngrijorarea legată de acest faliment provine din faptul că, pe o piaţă încă în creştere, acest faliment nu trebuia să apară. „Piaţa a devenit concentrată în jurul primilor trei jucători, Altex, Domo şi Flamingo. Din experienţa companiei Coface, ca asigurător de credite, există numeroase întårzieri la plată şi lipsă de lichidităţi în råndul celorlalţi jucători pe piaţa de retail cu electronice şi electrocasnice“, explică Ionescu. „Din cauza detaşării liderilor de piaţă, a diversificării ofertelor acestora, a extinderii lanţurilor de magazine, dar şi a încetinirii creşterii pieţei, ne aşteptăm ca în următoarea perioadă să apară noi cazuri de insolvenţă în acest sector“, avertizează acesta. Studiul privind falimentele realizat de Coface mai atrage atenţia că numărul mare de proiecte de centre comerciale tip mall care s-a anunţat, unele construite la mică distanţă de proiecte asemănătoare, va determina scăderea rentabilităţii acestora şi s-ar putea ca, în 2009 – 2010, să asistăm la primele falimente şi în acest sector.
Imobiliarele, tot mai riscante
Desigur, activităţile comerciale sunt influenţate direct de activitatea altor sectoare. Comercianţii de materiale de construcţii, spre exemplu, sunt direct influenţaţi de evoluţia pieţei construcţiilor şi a imobiliarelor. Ca şi anii trecuţi, lipsa forţei calificate de muncă şi creşterea salariilor şi a preţurilor la materii prime şi-a pus din nou amprenta asupra acestui segment. La acestea s-a adăugat şi criza de pe piaţa imobiliară, unde cererea stagnează. Ca urmare, şi agenţiile imobiliare au urcat vertiginos în topul falimentelor, de pe poziţia a 15-a pe cea de-a 11-a.
„Era normal să se întåmple aşa, ba chiar e foarte posibil ca această cifră să crească pånă la sfårşitul anului“, este de părere Cristian Antonescu, administratorul firmei de consultanţă imobiliară Imoinvest. „Toţi şi-au bugetat afacerile raportåndu-se la un anumit număr de vånzări, bazåndu-se pe experienţa anilor trecuţi, iar acum piaţa stagnează. Mai mult, numărul de tranzacţii a scăzut. Piaţa imobiliară e foarte sensibilă la efectele crizei financiare globale şi de rezistat nu vor rezista decåt cei mari“, continuă acesta.
La polul opus, domeniile cu cel mai scăzut grad de risc, unde s-au înregistrat cele mai puţine cazuri de insolvenţă, sunt producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, apă şi gaze, industria metalurgică, intermedierile financiare, telecomunicaţiile şi IT-ul. Piaţa IT&C, evaluată la şapte miliarde de euro în acest an, şi-a încetinit ritmul de creştere în 2008, însă nu a ajuns încă la maturitate şi nici la nivelul celorlalte ţări din zona CEE. „Deşi observăm o înrăutăţire a comportamentului de plată al companiilor din acest domeniu, riscul asociat acestui sector rămåne scăzut“, concluzionează studiul Coface.
«Ne aşteptăm ca în următoarea perioadă să apară noi cazuri de insolvenţă în retailul cu produse electronice şi electrocasnice.»
Cristian Ionescu, director general, Coface Romånia
83% este creşterea înregistrată de numărul de falimente – 3.682 – deschise în prima jumătate a acestui an, faţă de perioada similară a anului trecut
«Fondul de ajutor trebuie să fie destul de mare ca să poată acoperi toate pierderile.»
Henry Paulson, secretarul Trezoreriei SUA
CRIZA CARE A ZGUDUIT LUMEA FINANCIARA,
pornind de la piaţa subprime americană şi rostogolindu-se pånă la falimentul Lehmann Brothers, nu a făcut încă victime în Romånia. Singurul domeniu afectat pare să fie acela al afacerilor imobiliare
Căderi răsunătoare pe piaţa americană
Criza financiară din SUA a evoluat în galop în timpul săptămånii trecute. Niciun gigant financiar de dincolo de Ocean nu a scăpat neatins de problemele generate de căderea subprime din 2007.
Dacă la nivelul Romåniei putem vorbi de falimentele societăţilor mici sau medii, cele ale companiilor mari fiind inexistente, în cazul americanilor problemele celor mici au fost eclipsate complet de cele ale giganţilor din investiţii sau asigurări. Ultimele două săptămåni au reprezentat cea mai agitată perioadă a pieţei financiare internaţionale de anul acesta. După „naţionalizarea“ Fannie Mae şi Freddy Mac a urmat declararea falimentului Lehman Brothers, preluarea Merril Lynch de către Bank of America şi o nouă „naţionalizare“, cea a companiei de asigurări American International Group (AIG). Pe partea europeană a oceanului, criza s-a concretizat prin preluarea băncii scoţiene HBOS de către Lloyds TBS. Cum veştile venite din partea Goldman Sachs şi Morgan Stanley nu sunt nici ele prea bune, fiind posibilă o criză de lichidităţi, se poate observa că niciun gigant nu se simte prea bine. Reacţia băncilor centrale a fost promptă. Iniţial, autorităţile federale americane nu au acceptat să ajute financiar AIG, situaţie care a dus la imposibilitatea găsirii unui salvator privat. Dar, după calcularea pierderilor generate de falimentul iminent al asigurătorului, autorităţile federale au decis că este preferabilă varianta salvării companiei prin preluarea a 80% din acţiuni cu suma de 85 de miliarde de dolari. Mai mult, pentru contracarea efectelor negative, băncile centrale din SUA, Europa şi Japonia au anunţat o injecţie de capital în pieţe în valoare de 180 de miliarde de dolari. Ajutorul nu se va opri aici, oficialii americani declarånd că intenţionează să creeze un fond special pentru achiziţionarea de la fondurile cu probleme a activelor neperformante, fond a cărui valoare estimată este de 800 de miliarde de dolari. „Este vorba de sute de miliarde de dolari. Fondul trebuie să fie îndeajuns de mare încåt să poată acoperi toate problemele financiare“, a declarat Henry Paulson, secretarul Trezoreriei SUA, citat de Bloomberg. În Europa nu sunt preconizate falimente răsunătoare, în ciuda pierderilor de sute de milioane de euro. Cel puţin nu în perioada imediat următoare. Principalele efecte ale problemelor americane vor apărea în urma legăturilor directe pe care companiile europene le au cu cele americane. „Este posibil să vedem falimente sau restrångerea activităţii în råndul unor bănci sau companii europene care au acţionari majoritari firme americane, însă este prea devreme pentru a face estimări exacte“, spune Cristian Ionescu. Anul viitor va arăta, probabil, cel mai bine cåt de puternice sunt companiile europene. Pånă atunci, însă, vom mai asista la mişcări de anvergură pe piaţa globalizată a finanţelor.
