"În eventualitatea în care Grecia nu va prezenta un pachet solid de reforme, ieşirea ţării din zona euro trebuie acceptată ca necesară", a declarat Michael Grosse-Broemer.
"Nu mai sunt convins că Guvernul Greciei este interesat cu adevărat să evite daunele provocate propriului popor", a adăugat parlamentarul german.
Premierul Finlandei, Juha Sipila, a declarat că ar fi "un miracol" ca Grecia şi creditorii internaţionali să ajungă la un acord până săptămâna viitoare, pentru a evita intrarea economiei elene în incapacitate de plată.
Banca Centrală Europeană face tot posibilul pentru menţinerea Greciei în zona euro, afirma luni preşedintele instituţiei, Mario Draghi, precizând că Eurogrupul are "toate instrumentele necesare" pentru a face faţă unei eventuale intrări a statului grec în incapacitate de plată.
Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru declanşarea "stării de urgenţă", din cauza riscului intrării Greciei în incapacitate de plăţi, declara, la rândul său, Guenther Oettinger, comisarul UE pentru Economie şi Societate Digitală, în timp ce premierul elen Alexis Tsipras a îndemnat liderii europeni să fie "realişti".
Negocierile Greciei cu reprezentanţii Comisiei Europene, ai Băncii Centrale Europene şi ai Fondului Monetar Internaţional au intrat într-un nou impas, astfel că economia Greciei ar urma să intre în incapacitate de plăţi de la 1 iulie.
"Trebuie să elaborăm un plan de urgenţă pentru că Grecia ar urma să ajungă într-o stare de urgenţă", a atras atenţia Guenther Oettinger. "Sursele energetice, salariile şefilor poliţiei, resursele medicale şi produsele farmaceutice trebuie asigurate", a adăugat reprezentantul Germaniei în Comisia Europeană.
Însă premierul de extremă-stânga al Greciei, Alexis Tsipras, ajuns la putere prin promisiunea opririi austerităţii, le-a cerut liderilor europeni să îşi schimbe atitudinea.
Prim-ministrul grec Alexis Tsipras i-a atacat pe creditorii ţării sale pentru manipularea de care aceştia au dat dovadă de-a lungul crizei datoriilor Greciei, dar a sugerat că summit-ul de joi al liderilor europeni ar putea fi momentul decisiv în negocierilor Greciei.
Pe măsură ce trece timpul şi se apropie momentul în care Atena trebuie să facă o plată majoră către FMI, punctele de vedere ale celor două părţi rămân foarte depărtate şi arată cât de departe este dispusă să meargă Grecia pentru a satisface cerințele de austeritate în schimbul fondurilor necesare de care are nevoie cu disperare pentru a evita falimentul. Disputa va ajunge la un final odată cu summit european din 25 iunie, sau, eventual, mai devreme.
Funcţionari ai Uniunii Europene au avut primele discuţii oficiale despre cel mai pesimist scenariu în cazul Greciei. Reprezentanţi ai ţărilor din zona euro, reuniţi la Bratislava, au stabilit că există trei scenarii în cazul Greciei, dintre care cel mai bun, cel al ajungerii la un acord rapid cu creditorii, este cel mai improbabil.
Al doilea scenariu ar fi prelungirea actualului program de asistenţă financiară, care expiră la sfârşitul lunii iunie, exact în momentul în care Grecia trebuie să achite către FMI 1,6 miliarde de euro.
Funcţionarii europeni au abordat pentru prima dată la nivel oficial al treilea scenariu – cel mai pesimist – cel al intrării Greciei în incapacitate de plăţi.
Reprezentantul Greciei prezent la reuniune a dat asigurări că Guvernul condus de premierul de extremă-stânga Alexis Tsipras va face totul pentru ajungerea la un acord cu Banca Centrală Europeană, Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. Acordul ar debloca ultima tranşă, de 7,2 miliarde de euro, solicitată de Atena în cadrul actualului plan de asistenţă financiară, în valoare de 240 de miliarde de euro.
Grecia are o datorie totală de 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană.