Agentia Standard & Poor’s a imbunatatit perspectiva de rating a Romaniei de la negativ la stabil, confirmand calificativele acordate pentru datoria pe termen lung in moneda locala – B (A reprezinta nivelul minim al potentialului de risc, E nivelul maxim al potentialului de risc), datoria pe termen lung in valuta – B minus si datoria pe termen scurt – C.
Conform aceleiasi agentii, „perspectiva stabila reflecta sperantele ca, in cele din urma, guvernul va initia o serie de masuri importante care vor conduce la progrese catre macrostabilizare”. Desi nu este vorba despre o imbunatatire a ratingului, anuntul face o reparatie morala pe care Romania o merita.
Rating-ul scoate din sarite ministrii
Primele patru luni ale acestui an au fost de rau augur, din perspectiva ratingurilor agentiei Standard & Poor’s. Prima lovitura, administrata intr-un studiu din februarie, a fost includerea pe lista celor mai vulnerabile state in privinta intrarii in incapacitate de plata (atat pe componenta datoriei externe, cat si pe cea a datoriei interne). Vecini de suferinta, la momentul respectiv: Rusia, Ucraina si Indonezia. Cele trei tari cerusera organismelor financiare internationale creditoare reesalonarea datoriilor. Nu era si cazul Romaniei, cu atat mai mult cu cat absolut toate declaratiile oficiale pledau, sustinute de date statistice, pentru un usor reviriment economic. Dar cu adevarat dura a fost aprecierea din luna aprilie. Conform Standard & Poor’s, spectrul falimentului national era aproape. Momentul anuntului a picat prost pentru autoritatile de la Bucuresti. Romania se pregatea sa se imprumute de pe piata externa de capital cu 1,2 miliarde dolari, pentru asigurarea surselor de finantare ale bugetului de stat. Or reactia pietelor de capital la citirea unui asemenea studiu, ca acela al agentiei de rating, este cresterea dobanzii.
„Agentiile de rating confunda Romania cu alta tara” era, la momentul respectiv, reactia ministrului Justitiei, Valeriu Stoica, sustinuta, mult mai diplomatic de cea a premierului Mugur Isarescu. Standard & Poor’s nu a avut incotro si a recunoscut ca este vorba despre o eroare de interpretare. Romaniei nu i se deteriorasera calificativele. Fusesera doar prezentate intr-un context defavorabil.
Semnarea acordului stand-by cu FMI, tendinta crescatoare a exporturilor, rezervele valutare oficiale (cifrate la 2,2 miliarde USD in 2000 si estimate la 2,4 miliarde USD in 2001), reactia ferma a guvernului roman sunt argumentele ce au facut agentia sa imbunatateasca perspectiva de rating de la negativ la stabil. Nu inseamna insa o apreciere a calificativelor si, conform declaratiei secretarului de stat din Ministerul Finantelor, Sebastian Vladescu, „nu vom asista la o imbunatatire a ratingurilor”.
BCR primeste satisfactie
Recenta analiza a Standard & Poor’s a modificat si perspectiva de rating a BCR, de la negativ la stabil si a confirmat calificativul B minus acordat creditelor pe termen lung. „Agentia aduce reparatiile necesare fata de perceptiile anterior exprimate. BCR, ca lider de piata, prin prisma rezultatelor financiare este indreptatita la o perspectiva pozitiva”, ne-a declarat vicepresedintele Ion Nitu. Nu trebuie uitat ca programul de ajustare structurala convenit cu Banca Mondiala are, printre prioritatile anului 2001, privatizarea bancii. Cornel Cojocaru, purtatorul de cuvant al BCR, considera ca revizuirea atitudinii agentiilor de rating „imbunatateste climatul in care va avea loc privatizarea”. Cu alte cuvinte, statul roman va avea o cu totul alta stofa ca negociator, daca marfa scoasa la vanzare nu are defecte.     

Factorii care afecteaza ratingul Romaniei
· riscul politic ridicat continuu, avand in vedere diversitatea partidelor si a personalitatilor din cadrul actualei coalitii de guvernare;
· economia in mare parte nerestructurata, care continua sa determine costuri ridicate pentru finantele publice;
· existenta lichiditatii externe vulnerabile, daca se iau in considerare deficitele mari si continue ale contului curent pe termen mediu, cota scazuta a investitiilor straine si dependenta crescanda de finantarea externa;
· anul electoral

Indicatorii de calcul ai riscului de tara
· performanta economico-sociala
    (pondere de 25%)
· politica economica
    (pondere de 10%)
· situatia balantei de plati externe     
    (pondere de 20%)
· situatia datoriei externe
    (pondere 25%)
*· conjunctura social-politica
    (pondere 20%)