Din nou negocieri cu Fondul Monetar International. Din nou cifre, calcule pe liste puse pe masa tratativelor. Si dificultati in a gasi solutii. Un ciclu din care Romania nu da semne ca va iesi prea curand. Ori de cate ori autoritatile de la Bucuresti incep negocierile cu expertii interna-tionali sau cand acestia vin sa evalueze performantele indicatorilor conveniti in acorduri deja incheiate, apare limpede faptul ca o lege nescrisa bantuie prin Romania: „furatul caciulii”.
Practica a demonstrat si in acest an ca, o data incheiat un contract de imprumut cu organismele financiare internationale, mapele se inchid, se asaza in sertare si acolo raman. Sunt repuse in discutie la o noua analiza a misiunilor externe. Si ce s-a constatat la evaluarile din acest an, la nici doua luni de la incheierea Memorandumului cu FMI? Depasirea cheltuielilor bugetare cu 40% fata de programul pentru intreg anul si colectarea a 60% din veniturile prognozate. in plus, apare o nevoie acuta de noi fonduri bugetare.
Conform estimarilor, pentru functionarea aparatului administratiei de stat, in forma sa actuala, ar mai fi nevoie de 40.000 – 50.000 miliarde lei. Aceasta inseamna ca, pentru ultimele luni ale anului, institutiile finantate de la bugetul statului cer o suplimentare a fondurilor ce reprezinta aproape jumatate din veniturile prognozate a fi incasate in 1999. Cum surse suplimentare de venituri nu exista, iar reducerea aparatului de stat se loveste de interese politice, solutia cea mai la indemana a fost aceea de a propune FMI acceptarea majorarii deficitului bugetar, de la 3,9%, limita stabilita initial, la 5%. Usor de propus, insa greu de acceptat, de catre expertii straini.
Ignorarea acestora din urma nu poate fi pusa in discutie, atata vreme cat spre Romania sunt atintite privirile atente ale agentiilor de rating, ale caror evaluari sunt puncte de plecare in negocierile cu finantatori privati externi, sau repere pentru investitori straini potential interesati de piata romaneasca.
Analistul financiar Aurelian Dochia distrage atentia de la urmarirea negocierilor cu FMI, spunand: „Probleme ca deficitul bugetar sau oportunitatea acordarii de facilitati, pentru investitori majori sau mici, trebuie privite independent de FMI.
Indiferent de ce va spune sau nu FMI, problema finantarii deficitului bugetar ramane serioasa, nezarindu-se acum surse pentru acoperirea lui”. Analistul roman nu agreeaza marirea deficitului bugetar si nici acordarea de facilitati, ale caror efecte, spune Dochia, se vor rasfrange negativ asupra bugetului, in urmatorii ani. El crede ca nu acordarea de facilitati este primordiala in atragerea de investitori, ci stabilitatea legislativa in domeniul comercial, fiscal. Altfel, spune Dochia, „problema facilitatilor fiscale ramane un joc fara sfarsit: azi le acorzi, maine le ridici”. Despre o mai buna colectare a veniturilor bugetare nu poate fi vorba, pentru ca marii datornici, furnizorii de utilitati publice, nu sunt in situatia de a putea aduce bani la buget. Veniturile din privatizare, pe care presedintele FPS spera sa le aduca la 9.000 miliarde lei, la sfarsitul anului, sunt singurele surse previzionabile, dar insuficiente pentru a acoperi cheltuieli de mii de miliarde lei. Dochia nu vede decat solutia reducerii cheltuielilor bugetare. Este con-stient de problemele politice pe care le genereaza acest aspect, dar crede ca un inceput poate fi „reducerea sectoarelor care au un slab spijin politic”.
in timp ce bugetul scartaie din toate incheieturile, autoritatile de la Bucuresti raman cramponate in faurirea propriei imagini si vin cu declaratii publice care anunta o apropiata strangere de mana cu oficialii straini. „Zervoudakis a inteles motivatia pentru care se impune suplimentarea bugetului acestor ministere (Ministerul Educatiei Nationale, Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne, Ministerul Industriei si Comertului, Ministerul Afacerilor Externe – n.r.) si nu a avut nimic de obiectat”, afirma recent purtatoarea de cuvant a Guvernului, citata de Mediafax . N-a spus nimic de acoperirea golului lasat in urma si nici despre insuccesul oficialilor romani in cautarea de credite externe ieftine.
Poate ca „atitudinea Fondului Monetar International este cooperanta in aceasta problema”, asa cum a observat premierul roman, dar aceasta nu inseamna ca Romania isi va fi rezolvat problemele, o data cu strangerea de mana de la finalul discutiilor si cu eliberarea celei de a doua transe din imprumutul contractat la inceputul lunii august. „Anul viitor nu poate fi mai bun decat acesta”, afirma Dochia. Obligatiile de plata ale Romaniei vor fi de aproape 2 miliarde dolari, si ele vor veni peste povara din acest an. in plus, exista analisti care nu intrevad o revigorare a economiei in 2000, dupa caderea abrupta din 1997 incoace (cu 6,8% in 1997 sau 7,3% in 1998), ceea ce inseamna cu nu sunt premise pentru largirea bazei de impozitare, dupa principii care sa dea certitudinea incasarii de venituri la buget. Iar o economie tarata de ani de zile in blocaj financiar nu va avea resurse sa rupa lantul care leaga debitorii de creditori, indiferent de cate proiecte se vor plimba prin mainile ministeriabililor romani.
Mai sunt probleme
cu Banca Mondiala
Problemele induse de negocierile cu FMI nu sunt singulare. Simultan cu misiunea FMI la Bucuresti, o echipa de negociatori ai Bancii Mondiale a venit in Romania pentru a evalua efectele ordonantelor emise de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, blocand acordarea celei de a doua transe din imprumutul ASAL.
Ministrul Ioan Muresan declara recent: „Ordonantele sunt deschise pentru a fi publicate”, invocand existenta a numai catorva probleme de „ordin tehnic”, care ar fi ramas de rezolvat. A uitat sa spuna insa ca actele normative privind reglementarea pietelor agricole si acordarea de subventii la depozitarea graului raman pe aceeasi pozitie, adica retrase. Si ca reducerea de taxe (accize si TVA), pentru achizitiile de materii prime, materiale va fi posibila doar daca si expertii FMI isi vor da acordul. Altfel spus, daca se vor gasi resurse pentru a acoperi vidul lasat de scutirea sau reducerea de taxe.
Sunt surse care spun ca restructurarea personalului MAA, atat de invocata de Muresan ca fiind solutia pentru renuntarea la taxe, se impune, acum, pentru a face fata platii salariilor celor ramasi dupa promisa disponibilizare a jumatate din numarul angajatilor.