viata, prin diferite metode, dar si firme mari, private, carora statul le aplica acelasi tratament, iar bancile intampina mari dificultati in a-si recupera banii”, declara Ruxandra Stan, director executiv, Consiliul Investitorilor Straini. „Or, un mediu competitional este total distorsionat atunci cand exista astfel de cazuri, de companii, private sau de stat, care sunt tratate diferit. Vorbim despre o concurenta neloiala”, mai spune Ruxandra Stan. „Legea nici nu incrimineaza acest gen de concurenta neloiala”, arata Alin Carnaru, avocat, Baroul Bucuresti. Avocatul ne explica : in cazul de fata nu discutam de o concurenta neloiala in sensul modern al notiunii, ci vorbim despre o concurenta atipica, specifica statelor in tranzitie, in care statul este draconic in colectarea taxelor, dar doar de la firmele private. „Companiile de stat nu isi platesc aproape niciodata taxele. Datoriile lor sunt sterse periodic si nu se tem de normele privind disciplina in materie comerciala. Cobaiul incercarilor statului de a impune disciplina este firma privata. Nu avem, insa, text in legea concurentei in vigoare care sa sanctioneze ingineria statului”, explica Alin Carnaru. Portite legislative exista insa, peste tot, chiar si in domeniile legiferate, care permit statului sa isi vada linistit de treaba si de impartitul intereselor. Deci un mini-vid legislativ pe un taram spinos le convine statului si companiilor de stat. Dar, Romania va trebui sa incheie negocierile cu Uniunea Europeana pana la finele acestui an sau, cel tarziu, la inceputul anului viitor, pentru capitolele Justitie si Afaceri interne si Concurenta. Iar Uniunea Europeana ne atrasese atentia, inca de anul trecut, la ultimul raport de tara, ca legislatia privind falimentul nu se aplica si ca exista probleme cu iesirea de pe piata. In plus, europenii si Fondul Monetar International ne-au cerut sa reducem arieratele si sa nu mai promovam la nesfarsit cultura neplatii. „si Consiliul Concurentei si mentalitatea se educa. Drept dovada, desi in mentalitatea directorilor companiilor de stat era de neconceput, au fost aplicate si noile reglementari din Legea ajutorului de stat si Legea Concurentei, care au fost imbunatatite pe parcurs. Probabil ca, pe viitor, se va reglementa si aceasta situatie”, declara Ruxandra Stan.Un alt aspect important este acela ca in Romania volumul ajutoarelor de stat este foarte mare, ajungand sa reprezinte peste 6% din PIB in ultimul an pentru care exista date disponibile 2001. Mai mult, ele se afla, asa cum remarca profesorul Daniel Daianu intr-un studiu, pe un trend crescator, atat in cifre absolute, cat si relative, adica in directia opusa celei pe care ar presupune-o procesul de integrare europeana de la 1,2 miliarde de euro in 1998 la 2,8 miliarde de euro in 2001.Dar Romania mai are si alte probleme. Nu a infiintat pana acum instante specializate, nu si-a specializat avocatii si magistratii pentru a face fata cazurilor mai complexe pe care le au si pe care mai ales le vor avea de infruntat in materie de drept comercial o data cu intrarea noastra in comunitatea europeana. Numarul judecatorilor este mic, comparativ cu volumul de munca, de aici venind termenele prea lungi stabilite in timpul judecarii unui faliment. „Nu ai ce sa ceri unui judecator de 50 de ani. Nu mai are rabdarea din tinerete, sa citeasca fiecare modificare scoasa, de la o zi la alta, de Guvern. Si nu are nici timp sa citeasca cu seriozitate fiecare caz in parte, inainte sa se pronunte”, spune Alin Carnaru. „Pentru un om de afaceri, contractul este ceva foarte important, de care depind afacerile lui. El trebuie sa aiba siguranta ca, in cazul in care contractul nu este respectat de una dintre parti, va fi repus in drepturi de instanta, care va remedia situatia. Stadiul in care ne gasim noi acum influenteaza, ca sa nu zic ca sperie, investitorii”, mai spune Ruxandra Stan.Recomandarile Comisiei Europene privind falimentul, care ar trebui cel putin teoretic sa se aplice si la noi, vizeaza, in principal, oferirea unei noi sanse celor care au intrat in faliment din cauza unui context general nefavorabil, si eliminarea stigmatului social in ceea ce priveste falimentul. Un studiu comandat de Comisia Europeana arata ca intreprinzatorii care au trecut prin experienta falimentului au mai mare succes in afaceri decat cei aflati la prima afacere. De asemenea, potrivit Comisiei Europene, iesirea de pe piata prin faliment trebuie considerata un pas normal in viata oricarui agent economic, fiind un act benefic pentru piata si pentru economie, intrucat disponibilizeaza resurse care reintra rapid in circuitul economic. Intrebati daca cred ca anul viitor sau peste doi ani iesirea de pe piata nu va mai pune probleme sau nu va mai fi privita ca pe un fel de bau-bau, oamenii de afaceri au fost unanimi: „sunt prea multe lucruri de facut pana atunci! Nici nu ne putem imagina cum o sa fie!” si pentru ca mai sunt atat de multe lucruri de facut, pentru ca timpul care ne-a mai ramas este foarte scurt, iar Romania a dat dovada ca, fara sa fie impinsa de la spate nu poate face singura reforma, este posibil ca Europa sa ne treaca examenele doar fiindca am stiut sa raspundem la alte intrebari.
Ce presupune falimentul
· Cel mai important aspect al falimentului il reprezinta consecintele macroeconomice: somaj, probleme de fluxuri financiare pentru sistemul bancar, incetinirea cresterii economice sau accelerarea recesiunii
· Apropierea de finalizarea negocie-rilor cu Uniunea Europeana ridica mari probleme, deoarece ajutoarele de stat sunt in crestere in loc sa fie in scadere. Mai mult decat atat, ponderea ajutoarelor de salvare-restructurare in totalul ajutoarelor de stat este in crestere. „Aceasta situatie indica faptul ca ne confruntam cu o stare apropiata falimentului in bloc in mai multe sectoare. De aici si teama multor intreprinderi de aplicare riguroasa a politicii de concurenta”, spune analistul Daniel Daianu.
· In cadrul ajutoarelor de stat, cele pro-active si incurajate de Europa, precum cele pentru cercetare-dezvoltare si pregatire profesionala sunt neglijate.
· Recomandarea principala a Comisiei Europene este aceea de a crea mecanisme sau institutii care sa permita consilierea intreprinzatorilor in dificultate, pentru evitarea din timp a starii de insolventa.
· Recomandarile privind sistemul legal vizeaza mai ales fluidizarea si desfasurarea cu celeritate a procedurii, astfel incat intreprinzatorii sa nu fie descurajati de ideea de a intra in faliment.
