Măsurile de eliminare a facilităților fiscale trebuie luate, în opinia actualului Guvern, fiindcă avem pe de-o parte invocarea unor cerințe ale PNRR mai mult sau mai puțin reale, așa cum vom vedea în continuare, dar și găurile bugetare care încep din ce în ce să fie mai greu de astupat, asta în opinia mea și datorită modului destul de superficial de conducere a finanțelor țării, care a dus la adoptarea multor măsuri mai mult decât populiste și doar cu scop electoral și care acum ne urmăresc ca niște fantome.

Personal cred că și lipsa unor oamenii cu pregătire economică temeinică în grupurile de conducere din partea ambelor partide aflate la guvernare, respectiv PSD și PNL, dublată de o lipsă de consecvență decizională au dus la situația de astăzi, care cred cu certitudine că se va dovedi mult mai greu de gestionat decât lasă guvernul să se înțeleagă.

La prima vedere, declarativ avem parte de un guvern decis să pună ordine în lucruri și care nu are în vedere decât bunăstarea națională și performanța economică, aspecte despre care se pare că PSD și PNL ar fi de acord la nivel teoretic, doar că de la bunele intenții până la realitate, de multe ori este o cale imposibil de parcurs.

În politică ca și în viață, mai apar și situații în care trebuie să plătești greșelile trecutului într-un fel sau altul, iar acum partidele coaliției de guvernare prin intermediul guvernului Ciolacu vor avea din plin parte de astfel de probleme, care mai ieri le-au tratat superficial și populist, dorind doar să puncteze electoral.

Fără a insista în acest material pe dezbaterea argumentelor dacă aceste facilității au avut efecte pozitive sau negative în economie, eu m-aș referi la modul cum au fost adoptate, care au fost motivele invocate atunci și de către cine și care sunt motivele invocate acum.

În tot acest malaxor al deciziilor, mă voi opri la cele care ar afecta agricultura și unde acum se dorește eliminarea facilităților fiscale acordate din anul 2022 în acest sector, respectiv scutirea de impozit pe venitul din salarii, a plății CASS și reducerea CAS.

Astfel să ne aducem aminte că prin octombrie 2021, PSD ieșea la rampă prin vocea pe atunci a președintelui Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților și ulterior ministru al agriculturii, domnul Adrian Chesnoiu care spunea într-o intervenție preluată de Agrointeligența.ro că ,,În urma dezbaterilor pe care le-am inițiat acum două luni, am convenit să depunem un proiect de lege care să garanteze salariul minim brut în plată pentru sectorul agricol, sectorul piscicol și industria alimentară la nivelul de 3.000 de lei, concomitent cu acordarea facilităților fiscale, așa cum e cazul celor din construcții, adică zero impozit pe salariu, reducerea impozitului din CAS și eliminarea impozitului pe CASS”.

Mai mult domnia sa anunța și o concluzie având caracter urgent în sensul că „Nivelul salariilor din industria alimentară, din agricultură, din sectorul piscicol este singura soluție viabilă pe termen scurt pentru a păstra în țară forța de muncă pe care încă o mai avem.

Odată cu migrarea acestei forțe de muncă în exteriorul României am avea probleme uriașe cu asigurarea hranei populației”.

De menționat că această inițiativă legislativă venea în mod firesc ideologic, ca o continuare a altei inițiative asemănătoare, respectiv în domeniul construcțiilor unde s-au acordat facilități asemănătoare prin adoptarea OUG 114/2018 de către guvernul Dăncilă, adică un guvern PSD monocolor și care avea la vremea aceea nume sonore, cum ar fi foștii miniștrii Ecaterina Andronescu și Rovana Plumb, sau Marius Budăi, Orlando Teodorovici sau Petre Daea.

Pentru cei mai puțin familiarizați cu traseul legislativ al actelor normative, acestea se adoptă inițial în cadrul partidului și abia după ce primesc ,,binecuvântarea” trec mai departe în traseul parlamentar. Cine își imaginează că un act normativ poate trece fără o aprobare prealabilă a partidului și a grupului parlamentar și să fie totuși adoptat în final, greșește profund.

Trebuie precizat că domnul Chesnoiu nu a vorbit atunci de capul domniei sale, fără a avea toate ,,parafele de partid”, iar acest lucru se poate verifica ușor la momentul acelor timpuri prin identificarea celor care au semnat inițiativa legislativă și care au și susținut-o prin declarații publice.

Dar se pune întrebarea cât de temeinice și realiste au fost analizele economice premergătoare adoptării facilităților fiscale atât în construcții dar și în agricultură? Sunt capabile partidele să facă astfel de analize imparțiale? Acum dacă ar fi să fim corecți, nici rapoartele de evaluare a rezultatelor pozitive din IT nu sunt prea clare și au multe ,,evaluări la ochi”, dar ce contează, cât timp nimeni nu dorește să le verifice.

Deci revenind la ale noastre, în aprilie 2022, când domnul Chesnoiu era deja ministrul agriculturii în guvernul Ciucă, se anunța cu bucurie adoptarea de către Parlament dominat de coaliția PSD + PNL, a inițiativei PSD depuse în octombrie anul anterior, care adopta facilitățile fiscale în agricultură și care se acordau în continuarea celor din IT și construcții.

Dar guvernul Ciucă a plecat, guvernul Ciolacu a venit (coaliția rămânând aceeași) și după analize ,,serioase și profunde„, au apărut primele declarații de inconsecvență pe subiectul facilităților fiscale în construcții și agricultură, prin care se anunța dorința anulării acestora, chiar dacă culmea, acestea erau rezultatul activității propriului partid. Dar ce mai contează, că una era atunci și alta era acum.

Astfel într-o intervenție preluată de știrile TVR în data de 3 iulie 2023, domnul Marcel Ciolacu arăta că „În agricultură și în construcții există facilități în funcție de venit, a fost până la 40.000 de lei, e până la 10.000. Acolo avem facilități în ceea ce privește atât impozitul pe venit, cât și CASS. CASS-ul înseamnă sănătate.

Vrem sănătate, dar nu încasăm. Nu vom lua o măsură până nu ne așezăm cu actorii principali. Mai mult, avem un jalon, este un jalon trecut în PNRR, pe care dacă nu îl îndeplinim, pierdem bani și pierdem reforme, pe care eu mi le asum, nu am nici cea mai mică reținere, în care spune că treptat, până în 2026, să scoatem aceste facilități”, a afirmat premierul.”

Dar analizând declarația primului ministru Ciolacu, este important a scoate în evidență că acum la momentul în care este la conducerea Guvernului, domnia sa pare că se dezice de poziția partidului când lupta pentru adoptarea inițiativei legislative de acordare a facilităților pentru agricultură, nu mai târziu de anul trecut și care se dorea să fie în vigoare câțiva ani, iar acum la nici un an se dorește eliminarea?

Să înțelegem că cei care au susținut și au argumentat facilitățile fiscale pentru construcții și agricultură au făcut o treabă de mântuială, total neprofesionistă, ajungând în situația să provoace mari probleme sectoarelor construcțiilor și agriculturii, prin adoptarea unei legislații greșite ca oportunitate economică?

Mai mult se invocă existența unui jalon în PNRR, doar că acel jalon ,,sunt mai multe”, respectiv cele cu numerele 205, 207 și 208.

Să le luăm un pic pe rând fiindcă merită a fi analizate, astfel la jalonul 205 intitulat ,,Analiza sistemului fiscal al României cu scopul de a formula recomandări pentru a se asigura faptul că sistemul fiscal contribuie la promovarea și menținerea unei creșteri economice sustenabile” se arată că ,,Ministerul Finanțelor va efectua, cu sprijinul asistenței tehnice, al serviciilor de consiliere și de consultanță, o analiză a modului în care poate fi îmbunătățită structura sistemului fiscal/legislației fiscale din România astfel încât sistemul fiscal să contribuie la promovarea și menținerea unei creșteri economice durabile.

Accentul se va pune pe: – eliminarea treptată a stimulentelor fiscale și a lacunelor fiscale în ceea ce privește impozitul pe venit, impozitul pe profit (inclusiv regimurile speciale care pot face obiectul unor derogări), – contribuțiile sociale și impozitul pe proprietate (și anume impozitele locale) și – orientarea regimului fiscal către aplicarea de taxe ecologice, ținând seama de impactul de redistribuire a veniturilor al acestei măsuri. Analiza și recomandările vor fi publicate de Ministerul Finanțelor.”

În descriere se poate constata că se vorbește de efectuarea unei analize ,,în care accentul se va pune pe eliminarea treptată”, dar prin faptul că se impune o analiză, se poate înțelege că pot fi situații în care nu se poate aplica eliminarea în mod automat. Adică dacă eliminarea era implicită și obligatorie, atunci acest jalon nu ar fi fost necesar, fiindcă nu mai era nevoie de analiză, se eliminau și gata.

Oare nu același lucru îl înțelege și domnul Ciolacu spunând că la facilitățile IT nu umblă nimeni, în condițiile în care nu există un jalon separat pentru acest domeniu așa cum există pentru construcții?

Dar pornind de la acest jalon, se pune întrebarea dacă această analiză a fost făcuta de Ministerul Finanțelor și care sunt concluziile? Oare au fost făcute publice și dacă nu care ar fi fost motivul?

Al doilea jalon important pentru această discuție este cel cu numărul 207  care avea în vedere ,,Intrarea în vigoare a: – modificărilor aduse Codului fiscal (Legea nr. 227/2015) în vederea reducerii și/sau a eliminării altor stimulente fiscale cu scopul de a simplifica sistemul fiscal, de a-l face mai eficient, mai transparent și mai echitabil până în 2024 – legislației de extindere a impozitării ecologice ” și unde se preciza în conținutul acestuia că ,,Noua lege va modifica Codul fiscal prin punerea în aplicare a recomandărilor rezultate în urma revizuirii sistemului fiscal (a se vedea jalonul 205) pentru a se asigura că sistemul fiscal contribuie la promovarea și menținerea unei creșteri economice durabile. Aceste modificări vor fi introduse treptat până în ianuarie 2024.”

Deci pe înțelesul tuturor, în urma analizei care trebuia făcută de către MF în baza jalonului 205, trebuia să se analizeze toate facilitățile (stimulentele) financiare acordate, apoi se analiza impactul acestora ca fiind pozitiv sau negativ, se verifica dacă sunt măsuri sustenabile și se recomanda păstrarea, eliminarea sau păstrarea într-o formă modificată în urma unui raport care stătea apoi la baza implementării prin jalonul 207.

Dar nu scrie nicăieri în acest jalon că trebuie eliminate toate facilitățile așa cum se lasă a se crede de către guvernul actual, deci restul este o mistificare a clasei politice pentru a-și justifica lipsa de viziune și pricepere economică și nevoia unor noi surse bugetare pentru acoperirea unor găuri negre făcute de cine? Nu cumva tot de unii miniștrii ai actualei coaliții?.

Afirmația mea este susținută de formularea jalonului 208 unde se arată că ,, Noua lege va modifica Codului Fiscal în vederea reducerii graduale a stimulentelor fiscale pentru personalul angajat în sectorul construcțiilor Reducerea treptată a stimulentelor fiscale pentru personalul angajat în sectorul construcțiilor va începe în 2025 și se va finaliza până la sfârșitul anului 2028.”

Deci atunci când s-a redactat PNRR, s-a ținut cont de existența facilităților în construcții și în jalon se vorbește de reducerea graduală până în 2028, nicidecum de eliminarea în 2023. În plus nu există nicăieri procente minimale de reducere, adică ele pot fi negociate și chiar ,,impuse” cât timp ele nu au fost determinate de la început.

Aici se mai pune întrebarea de ce domnul Ciolacu bagă la pachet construcțiile + agricultura, dacă primele au un jalon și un calendar separat?

Coroborând cele 3 jaloane, se poate concluziona că în realitate Guvernul trebuia prin intermediul MF să facă o analiză a Codului Fiscal și a facilităților conținute de acesta, trebuia să fie analizat modul de construcție al bugetului și sustenabilitatea acestuia viitoare și trebuiau stabilite niște măsuri, dar care nu însemnau în mod automat eliminarea acestor facilități.

Toate aceste aspecte ar fi trebuit analizate temeinic și de către organizațiile patronale sau sindicale prezente la întâlnirile cu primul ministru, fapt ce ar fi ajutat la o abordarea pragmatică și argumentată a acestor probleme, în schimb s-a mers mai mult pe principiul ca după negocieri să ,,ciugulim” și noi ceva, că este mai bine decât nimic.

Acum din păcate lipsa de viziune și pricepere economică a fostului și actualului guvern, duce la o singură opțiune, respectiv eliminarea facilităților fiscale și creșterea taxelor, din cauză că este foarte dificil a se redresa configurația bugetară pe termen scurt mai ales când nu ai noțiunile de a face acest lucru, iar această lipsă de viziune va duce din păcate la perturbarea unor sectoare economice.

Orice guvern știe că dacă își dorește o reorganizare a finanțelor trebuie să plece de la administrație care împreună cu apărarea reprezintă 12,6% din PIB, dar la fel de bine știm că avem o grămadă de agenții care ,,taie frunza la câini” așa cum am văzut cu toții în cazul ,,azilelor groazei”.

Oricum am discuta o reducere cu 20% a funcționarilor din administrație ar fi un obiectiv mai mult decât rezonabil și aducător de economii imediate (cca 2% din PIB, adică cca 5 mld euro), dar ar însemna și cca 250.000 voturi directe plus încă odată pe atât voturi indirecte (ale membrilor de familie), cifră care nu va fi acceptată de nici un guvern cu un an înainte de alegeri. Trebuie să înțelegem că economia nu ar fi doar salarială, ci și clădiri, mașini, consumabile și combustibili, energie, căldură și multe altele.

Așa cum am mai afirmat în acest material, nu discut de oportunitatea păstrării sau anulării acestor facilități care este o discuție separată, ci fac trimitere la situația în care lipsa de pricepere a multora dintre cei care guvernează și lipsa dorinței acestora de a se înconjura de oameni care au cunoștințele necesare, aruncă în aer predictibilitatea economică a unor sectoare economice, cărora li s-a promis ceva și acum sunt puși în situația de a vedea că lucrurile se schimbă fundamental.

Ce este mai grav îl reprezintă faptul că cei care conduc acum guvernul, în frunte cu primul ministru, știu despre unele probleme reale ale agriculturii și care necesită adoptarea unor decizii strategice, dar nu-i așa spun aceste lucruri doar la ocazii fără a avea curajul de a pune în aplicare cele clamate.

De exemplu domnul Ciolacu la o manifestare organizată de Clubul Fermierilor privitoare la rolul tinerilor lideri din agricultură, arăta că  ,,După generații întregi de români care au plecat din țară, a venit momentul potrivit de a ne ține tinerii din agricultură aici, acasă. De aceea, așa cum v-am spus, eu cred cu tărie că tinerii fermieri sunt cheia pentru o agricultură modernă, inovatoare și sustenabilă, cu o singură condiție: să dobândească abilitățile şi cunoștințele necesare pentru a integra tehnologia și a implementa practicile agricole eficiente, astfel încât să se reducă impactul negativ asupra mediului şi să se optimizeze producția. În felul acesta vom produce sustenabil și performant”.

Se observă fără discuție că domnia sa pledează pentru necesitatea instruirii fermierilor ca o condiție obligatorie în agricultura viitorului, dar pe de altă parte poate din scopuri electorale, poate din lipsa deciziei politice sau mai știu eu ce alte criterii, a permis miniștrilor PSD ai agriculturii (mă refer la d-nii Adrian Chesnoiu și Petre Daea) să nu impună necesitatea unei pregătiri specifice a fermierilor care doresc să obțină subvenții europene, atunci când s-a realizat și implementat Programului Național Strategic pentru agricultură, ,,aruncând” în fiecare an cca 600 milioane de euro subvenții directe.

Dar apoi suntem foarte surprinși de faptul că unii sau alții din acești fermieri fără pregătire specifică, mult prea puțin pricepuți se joacă cu substanțele fitosanitare la produsele agroalimentare, fără să aibă altă formă de instruire decât întrebările pe rețelele de socializare.

Iar o ultimă observație care se impune, este că nici unul din partidele coaliției nu au avut un program strategic real pentru agricultură, poate din cauză că nu știu să îl facă, sau poate nu doresc, fiindcă în mod clar un astfel de program pe termen scurt va aduce pierderi electorale dar câștiguri economice pentru acest sector.

Potențialul agroalimentar al României ar trebui să treacă de 50-60 mld euro, adică ar trebui să fie de 3-3,5 ori mai mult decât acum, iar agricultura (fără industria alimentară) propriu zis ar putea să reprezinte cca 25 mld euro, adică 9% din PIB actual. Dar are cine să facă acest lucru, în condițiile în care vorbim de partidele care nu au fost în stare de peste 30 de ani să schimbe ceva în agricultura românească.

Am mai spus-o și repet, ce s-a realizat în agricultură este doar datorită fermierilor, fondurilor europene și al creditului furnizor al distribuitorilor din agricultură. Restul din păcate sunt povești cu fantome reprezentate de deciziile populiste și luate datorită nepriceperi economice.