Dacă pånă acum eram obişnuiţi ca autorităţile statului să blocheze conturile contribuabililor pentru dări şi amenzi neplătite, acum roata s-a întors: 4.000 de cetăţeni au pus popriri pe conturile AVAS.
Agenda judecătorilor este încărcată de sute de dosare în care una din părţi este Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului. Nu este vorba de procese împotriva firmelor care nu şi-au respectat obligaţiile din contractele de privatizare ori împotriva angajatorilor care n-au plătit contribuţiile de sănătate. Mare parte a proceselor în care este implicată această instituţie este îndreptată împotriva unor persoane fizice. Reprezentanţii AVAS fac lumină: cei chemaţi în faţa judecătorilor sunt păgubiţii FNI. Iar obiectul litigiilor îl constituie ridicarea popririlor puse de aceştia pe conturile Autorităţii.
În prezent, sunt pe rol 446 de procese împotriva păgubiţilor FNI, şi numai unul singur a fost pierdut, susţin reprezentanţii AVAS. Sumele blocate se ridică la aproape 2,8 milioane de lei, doar în conturile de la Eximbank. Reprezentanţii asociaţiei investitorilor FNI (ANI-FNI) completează tabloul cifrelor. Popririle totalizează 40 de milioane de lei, explicaţia pentru suma mai mare fiind faptul că au fost blocate atåt conturile de la Eximbank, cåt şi cele de la BRD, susţine Ovidiu Mazilescu, preşedintele ANI-FNI. Potrivit acestuia, asociaţia a depus 16 dosare de somaţie, iar AVAS a plătit deja în jumătate din cazuri. Iar numărul mare de procese este explicat tocmai de faptul că instituţia contestă blocarea conturilor.
Cum a ajuns AVAS să fie datoare pentru FNI
La sfårşitul lui 2005, 20.000 din cei aproape 300.000 de investitori FNI au obţinut în instanţă plata sumelor depuse şi nerecuperate de la acest fond. A mai fost nevoie de încă doi ani pentru ca decizia judecătorilor de la Tribunalul Bucureşti să devină definitivă. Prin urmare, în vara lui 2007, păgubiţii din sentinţa civilă nr. 13.732 au început să ceară banii înapoi, avånd în susţinere o hotăråre judecătorească executorie. Dat fiind faptul că cei vinovaţi răspund solidar pentru prejudiciile create, evident că păgubiţii FNI şi-au îndreptat pretenţiile către partea cea mai „înstărită“: AVAS. Autoritatea a preluat obligaţiile CEC rezultate din faimosul contract semnat cu SOV Invest, prin care banca de stat garanta obligaţiile FNI. Numai că, în bugetul pe 2007 al instituţiei, nu a fost cuprinsă şi suma necesară despăgubirilor. Invocånd neclarităţi în hotărårea judecătorească, AVAS a reuşit să amåne termenul pentru depunerea dosarelor pånă în toamna anului trecut.
Birocraţia tipică instituţiilor de stat a mai adus un răgaz de plată: fiecare păgubit trebuia să depună un dosar destul de stufos, acesta trebuia verificat de o comisie specială care se întålnea o dată pe săptămånă şi, abia apoi, în limita fondurilor disponibile, se decidea plata. Nu este de mirare că, pe forumurile de pe internet, păgubiţii FNI se plång că n-au primit nicio veste privind cererile depuse în urmă cu opt luni.
Concluzia: cei mici şi mulţi sunt la cheremul AVAS. Pentru cei care au bani să plătească un executor judecătoresc, situaţia este însă oarecum mai bună. Legea nr. 110/2007 obligă statul să-şi plătească obligaţiile stabilite prin titluri executorii în maximum şase luni. Iar păgubiţii, reprezentaţi de asociaţii judeţene, au trimis somaţii de plată. „Cei de la AVAS urmăresc cu atenţie termenele, şi cånd se apropie cele şase luni de la transmiterea somaţiei, efectueză plata“, susţine Mazilescu.
Pånă acum, investitorii FNI, grupaţi în asociaţii de cåteva mii de persoane, au cåştigat în instanţă patru procese. Primul, început în 2001, a dispus în favoarea a circa 21.000 de persoane. Din acestea s-au desprins încă două procese (sentinţele cu numerele 1.064 şi 1.885), prin care au avut cåştig de cauză încă 2.100 de investitori. Bilanţul despăgubirilor ce trebuie plătite de AVAS se ridică la 144 de milioane de lei, în preţurile din mai 2000, potrivit reprezentanţilor instituţiei. Suma trebuie însă actualizată cu rata inflaţiei înregistrată pånă în momentul despăgubirilor. În perioada mai 2000 – mai 2008, inflaţia a fost de aproape 200%, ducånd la triplarea sumelor datorate. AVAS a bugetat 409 milioane de lei pentru oalele sparte de fostul preşedinte al CEC, Camenco Petrovici.
«Nu cred că se va ajunge la executare silită. De obicei, AVAS plăteşte cu o săptămånă-două înainte de expirarea termenului.»
Ovidiu Mazilescu, preşedinte ANI-FNI
20% din preţul oferit în 2006 pentru CEC reprezintă cele 115 milioane de euro ce trebuie plătite de AVAS investitorilor
209 milioane de lei au fost plătite păgubiţilor FNI pånă pe 20 iulie. Pentru dosarul cel mai consistent, cu 21.000 de investitori, n-au fost plătite decåt 80 de milioane de lei
293% este coeficientul cu care trebuie înmulţite sumele din deciziile judecătoreşti, reprezentånd pagubele de la deschiderea dosarului, pentru a acoperi rata inflaţiei
Proceduri
Cereri Păgubiţii FNI incluşi în sentinţa nr. 13.372/2004 au depus, pånă acum, cereri de despăgubire în două valuri: în noiembrie anul trecut şi în ianuarie 2008. Pånă acum, din cei 16.570 de solicitanţi, doar 2.270 au primit banii înapoi. Dosarele trebuie să conţină o cerere-tip, o copie de pe buletin, un extras de cont şi o declaraţie notarială.
Executari Sentinţele judecătoreşti sunt executorii. Executorul judecătoresc va trimite o somaţie AVAS şi, dacă instituţia nu se conformează în termen de şase luni, se poate trece la executarea silită.
