Executivul readuce pe agenda dezbaterii publice o măsură nepopulară, care ar aduce economii nesemnificative la buget, dacă nu cumva ar genera chiar pierderi, intră în contradicţie cu Codul muncii şi ar crea probleme de personal pentru poziţii cheie din administraţie.
Actul normativ pentru reglementarea sistemului de cumul al pensiilor cu veniturile salariale în sistemul bugetar a fost readus în dezbatere la masa Consiliul Economic şi Social, după trei luni de la data respingerii pentru neconstituţionalitate. De data aceasta, Guvernul a revenit cu un proiect de lege şi cu limitări asupra efectelor, în aşa fel încât să nu mai intre în furcile caudine ale Curţii Constituţionale. Astfel, pensionarii care lucrează în instituţiile publice vor putea cumula pensia cu veniturile salariale numai în măsura în care cuantumul pensiei nu depăşeste nivelul salariului mediu brut aferent anului pentru care se face plata.
În expunerea de motive din noul proiect, Executivul îşi justifică perseverenţa prin necesitatea de reducere graduală a cheltuielilor de personal din administraţia publică. Pentru a fi convingător, argumentează că astfel de plafonări se practică în multe ţări ale Uniunii Europene, în timp ce în Marea Britanie, Suedia, Irlanda, Cehia şi Germania cumulul nici măcar nu este permis.
Mult efort pentru o miză mult prea mică
Potrivit calculelor de la Palatul Victoria, 20.439 de angajaţi din sistemul bugetar cumulează pensia cu salariul. Nu se precizează însă câţi au pensii mai mari de 1.693 lei, pentru că, teoretic, numai aceştia vor fi obligaţi să aleagă, în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a legii (1 iunie), între păstrarea salariului actual sau a pensiei. Cert este doar faptul că în primul an de la adoptare economiile la buget ar fi de 60 milioane de lei.
În opinia preşedintelui Comisiei pentru muncă şi protecţie socială de la Camera Deputaţilor, Victor Paul Dobre, miza este mică. „Eu am alte cifre. În sistemul bugetar lucrează peste 55.000 de pensionari, dar numai 5.000 intră în categoria celor cu pensii mai mari de 1.693 lei. Nu cred că, dacă sunt excluse din sistem 5.000 de persoane, se rezolvă problema cheltuielilor bugetare şi a locurilor de muncă.“ Subiectul este demagogic, în opinia deputatului liberal. „Guvernul a pierdut prima bătălie şi nu acceptă înfrângerea. Altfel, nu văd de ce insistă.“
Am încercat noi să lămurim care este numărul pensionarilor care creează probleme bugetului public. Aşa că am trimis e-mailuri tuturor instituţiilor publice. Ne-au răspuns câteva. Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, adică exact cel care ar putea să ne dea lecţii în materie de comunicare eficientă, ne-a solicitat un răgaz de 30 de zile pentru a putea centraliza informaţiile solicitate „datorită complexităţii pe care o implică“. Armata şi poliţia, unde se consideră că ar fi numărul cel mai mare de cumularzi, nici nu s-au ostenit să ne dea atenţie.
Ministerul Mediului a fost singura instituţie care ne-a răspuns, cu profesionalism, la toate întrebările. „Din cele 155 de persoane care lucrează prin cumul de pensie cu salariu, estimăm că îşi vor înceta activitatea 34 de persoane. Suma economisită la buget pentru cele 34 de persoane este de 816.000 lei. Posturile rămase vacante în urma eliberării din funcţie a acestor persoane vor fi blocate.“ Consecinţa? „Va creşte numărul total de ore suplimentare prestate de personalul instituţiei“, ne răspunde reprezentantul Direcţiei de comunicare. La Ministerul Justiţiei, din cele 41 de persoane care cumulează pensia cu salariul, doar 22 beneficiază de o pensie mai mare decât salariul mediu brut pe economie.
Scumpul mai mult păgubeşte şi leneşul mai mult aleargă
Ruxandra Săbăreanu, secretar general al Curţii Constituţionale, ne spune că „va fi jale dacă va trebui să renunţăm la cei doi magistraţi asistenţi care cumulează pensia cu salariul. Şi aşa nu avem personal suficient pentru a putea face faţă numărului tot mai mare de cauze care se înregistrează la Curtea Constituţională.“ În cazul în care vor putea să angajeze ulterior alţi magistraţi, probabilitatea selecţiei este minimă. „Concursul este dur, iar profesioniştii cu experienţă nu pleacă de la instanţe pentru a veni la Curtea Constituţională.“
Problemele nu se opresc însă aici. Sabin Rusu, jurist şi secretar general al Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România (CSDR), participant la negocierile tripartite legate de noul act normativ, apreciază că vor fi mai degrabă pierderi decât economii. „Să luăm exemplul unui poliţist pensionar, care continuă să lucreze în sistemul public. Chiar dacă ocupă aceeaşi poziţie dinainte de pensionare, el nu mai beneficiază de toate drepturile salariale anterioare. În cazul în care va renunţa la pensie, el nu va fi repus în situaţia anterioară pensionării, pentru că nu va putea să-şi renegocieze drepturile salariale pe baza contractului de muncă existent, pentru care optează.“ Situaţia se poate întâlni în nenumărate alte instituţii.
Fie că vor ieşi din câmpul muncii toţi cumularzii sau doar o parte, toţi cei în cauză vor cere recalcularea pensiei potrivit anilor lucraţi după pensionare. Cu alte cuvinte, de la buget tot se vor pierde nişte bani . Câţi, nu s-a calculat, pentru că nicăieri nu se vorbeşte despre impactul acestei legi asupra bugetului de pensii. Cu cât va trebui acesta majorat? Ministerul Muncii nu ne-a răspuns la niciuna dintre întrebările transmise. Tăcerea este ultima modă în Guvern, pentru că niciun ministru nu vrea ca vorba să-i dea dureri de… spate, vorba proverbului.
Evaluări oficiale
Adoptarea legii în discuţie ar putea determina diminuarea cheltuielilor la bugetul de stat. Potrivit evaluărilor Guvernului, cheltuielile de personal rezultate din cumulul pensiei cu venitul salarial sunt, în ceea ce priveşte administraţia locală, unde se află marea majoritate a angajaţilor vizaţi următoarele:
• Salarii nete/lună: 17.979.976 lei
• Contribuţii ale angajatorului: 5.362.085 lei
•Cuantum pensie: 12.779.730 lei
Capcanele proiectului de lege, pe care guvernul refuză să le vadă
Sabin Rusu, secretar general, Confederaţia Sindicatelor Democratice din România
În Codul muncii nu există o prevedere prin care pot înceta contractele de muncă ale persoanelor care cumulează pensia cu salariul în instituţiile publice. Pentru a putea înceta aceste raporturi de muncă, va fi nevoie să se modifice art. 56 din Cod, prin completarea ultimei litere cu o dispoziţie de genul „sau în alte situaţii expres prevăzute de legi speciale.“ O altă problemă o reprezintă modalitatea în care vor înceta contractele, în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a legii. Prin concedieri colective? În acest caz se vor acorda salarii compensatorii? Persoanele care vor putea opta pentru continuarea activităţii, renunţând la pensie, vor fi discriminate, în condiţiile în care nu se pune în discuţie repunerea lor în drepturile avute anterior pensionării. Dacă optează pentru menţinerea salariului, mulţi vor continua să lucreze pe un contract dezavantajos faţă de colegii lor angajaţi normal, pe aceleaşi posturi. Scopul legii este să reducă cheltuielile bugetare, or aceste situaţii care vor apărea, inclusiv recalcularea pensiilor celor care vor renunţa să mai lucreze, vor creşte efortul financiar din partea statului. S-ar fi putut reduce numărul personalului bugetar care cumulează pensia cu salariul fără adoptarea unei legi speciale. Aveam la îndemână suficiente posibilităţi legale. Era nevoie doar de voinţă politică.
