Restante Bancile au probleme cu urmarirea clientilor rau-platnici

Birourile unde se inregistreaza cazierul nostru bancar par bantuite de fantome. Clientii care intarzie plata ratelor la credite apar si dispar din evidente dupa cum societatile de asigurari preiau datoriile acestora sau trec la executarea lor.




Accesul la informatiile oferite de Centrala Riscurilor Bancare (CRB) si Biroul de Credit constituie intr-adevar un real avantaj pentru creditori? Raspunsul bancherilor este: “de cele mai multe ori, nu”. Principala hiba a celor doua baze de date se leaga de faptul ca institutia de credit nu are acces la informatii despre toate datoriile unui individ. CRB si Biroul de Credit nu detin informatiile negative si pozitive de la toti creditorii: doar sase banci ofera informatii pozitive Biroului de Credit, iar la CRB exista informatii pozitive doar pentru creditele mai mari de 200 de milioane de lei vechi.



Pentru creditele mai mici, la CRB se raporteaza doar intarzierile la plata mai mari de 30 de zile. Societatile financiare nebancare (IFN) si asiguratorii nu fac acest tip de raportari nici catre banca centrala, nici catre Biroul de Credit. Sa speram ca pentru IFN se va reglementa de acum incolo situatia. Biroul de Credit se poate lauda cu o prima societate de asigurari care a inceput raportarile din aceasta luna.
De ce sunt atat de importanti asiguratorii? Pentru ca ei au adevarata lista a clientilor “certati cu sistemul bancar”. Raportarile negative la cele doua institutii specializate sunt valabile doar pana in momentul in care asiguratorul plateste bancii datoria clientului rau-platnic. Dupa aceasta data, societatea de asigurari este cea care va lupta pentru recuperarea creantei.


In acest caz, la o interogare a bazelor de date existente, banca nu are de unde sa stie exact cine a achitat creanta: debitorul sau societatea de asigurari. Pentru o baza de date completa, nu ar fi lipsit de interes ca si informatiile detinute de societatile de recuperare a creantelor sa fie luate in calcul. Chiar daca rau-platnicii lasa urme prin cele doua sisteme, situatia lor exacta nu este cunoscuta.
O alta nemultumire a bancherilor se leaga de faptul ca indatorarea pe familie, asa cum este ceruta de BNR, este foarte greu de calculat. Deoarece raportari pozitive la Biroul de Credit exista doar pentru 12,5% din piata, sotul si sotia, sau parintii si copii se pot imprumuta fiecare independent.
Cumulat, creditele contractate de acestia depasesc cu mult gradul de indatorare pe familie stabilit de banca centrala. Practic, nu exista nicaieri posibilitatea listarii datoriilor pe familie (cu conditia ca debitorii sa fie bun-platnici).


serban Epure, director general al Biroului de Credit, spune ca “potrivit normelor BNR, gradul de indatorare se stabileste pe familie. Daca debitorii nu au restante sau intarzieri la plata, nu-i putem depista deoarece doar sase banci raporteaza informatiile pozitve.” Bancherii se intreaba, in aceste conditii, daca nu ar fi mai utila introducerea conceptului de debitor unic, dupa modelul companiilor, si cresterea gradului de indatorare la 50%.

Cum “trisam” Gradul de Indatorare pe familie

Doua credite identice pot fi accesate de aceeasi familie (sot-sotie, tata-fiu), cu conditia ca acestia sa-si plateasca ratele la timp.Trei milioane de lei vechi este salariul sotiei. Luand in calcul si veniturile sotului, ea, ca titular de credit, poate contracta un credit de 8.000 de euro pe zece ani.
Zece milioane de lei vechi este salariul sotului. Luand in calcul si veniturile sotiei, el, ca titular de credit, poate contracta un credit de 9.000 de euro pe zece ani, de la o alta banca.


Sapte milioane opt sute de lei vechi sunt ratele platite pe familie de cei doi. Ratele cumulate reprezinta 60% gradul de indatorare pe familie, fata de 40% cat este permis de norme.

Asiguratorii ar trebui sa raporteze la biroul de credit

“Speram sa aducem mai multe societati de asigurari in sistem, si atunci vom sti exact daca suma a fost platita de debitor sau de asigurator. Vom avea un istoric complet pentru fiecare client”.

Serban Epure, director general Biroul de Credit