Faptele dintr-un dosar DNA privind evaziunea fiscală au fost prescrise la 10 ani de la săvârșirea faptelor. În urma acestei evaziuni fiscale, statul român s-a trezit cu o mare gaură în buget.
Fructele și legumele sunt nelipsite de pe mesele românilor, chiar dacă prețul lor este mult mai ridicat decât cel real. Această piață a legumelor și fructelor este una profitabilă, însă nu pentru statul român. Ba din contră, acesta iese în pierdere, anual, cu sume destul de mari.
Evazioniștii fiscali au chiar un plan foarte bine pus la punct din care fac foarte mulți bani, în timp ce comisarii Gărzii Financiare rămân să se lupte cu morile de vânt.
ANAF anunță evaziune fiscală de aproape 2 miliarde de euro
Un exemplu în acest caz provine din anul 2011, atunci când în România au fost importate, în mod oficial, 200.000 de tone de legume și 350.000 de tone de fructe.
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) anunța la acel moment că pentru o asemenea cantitate, evaziunea fiscală estimată este de aproape 2 miliarde de euro.
Sistemul de fraudare era foarte bine cunoscut de către autorități, însă acestea spuneau că nu pot face nimic în acest sens.
Sistemul era unul foarte bine pus la punct – mai multe firme de transport de fructe și legume apăreau peste noapte, iar în câteva zile ele dispăreau complet, lăsând în urmă doar pagube. La vremea respectivă s-a scris în presă despre acest tip de evaziune fiscală și s-a dat și un exemplu.
O firmă fantomă importa paletul de roșii cu 100 de lei, pe care apoi îl vindea la un depozit en-gros din Voluntari cu 300 de lei. Firma respectivă avea la dispoziție o perioadă de 55 de zile pentru achitarea TVA și impozitului pe profit, lucru care, de fapt, nu se întâmpla.
În schimb, firma respectivă introducea un număr ridicat de tiruri la noi în țară în cele 55 de zile. Ulterior, patronii acestor firme împărțeau profitul și vindeau societățile către oameni greu de identificat, precum turci, arabi, chinezi sau oameni care proveneau din fostul spațiu sovietic, arată justnews.ro.
Piața importurilor de fructe și legume era dominată în 2010-2012 de familia Yuksek
Între 2010 și 2012, piața importurilor de fructe și legume a fost martora dominației familiei Yuksek. Alcătuită din frații kurzi Sahin, Abbas și Ayhan Yuksek, împreună cu alte rude și prieteni apropiați care provin din același orășel, Samandag, provincia Hatay, familia Yuksek a devenit un jucător important pe piața legumelor și fructelor.
Sahin Yuksek a deținut o poziție proeminentă în cadrul familiei, fiind proprietarul „Yuksek International Fruct” – compania care a înregistrat o creștere remarcabilă pe piața românească de fructe și legume, escaladând de la 5-7% în 2004 la aproximativ 35% în 2009.
În această perioadă, compania s-a impus ca un client obișnuit pentru cele mai mari piețe și supermarketuri din România.
De-a lungul anilor, activitățile companiilor implicate în afacerile cu fructe și legume legate de familia Yuksek au fost supravegheate constant de autorități. De exemplu, procurorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție au inițiat un dosar penal în 2010.
Cu toate acestea, dosarul a fost amânat și a ajuns în instanță abia în primăvara anului 2022. Potrivit rejust.ro, în acest caz au fost implicate 9 societăți comerciale, administrate oficial de doi egipteni (unul dintre ei figurând ca asociat/administrator în peste 100 de firme). În realitate, aceste societăți erau controlate de un reprezentant al familiei Yuksek, după cum se arată în motivare.
Cele 9 societăți administrate de egipteni au fost utilizate pentru a vinde legume și fructe importate și intracomunitare pe piața internă, ceea ce a dus la sustragerea de la plata TVA către bugetul de stat.
Firmele implicate în acest caz sunt SC Meat Line Import Export SRL, SC Prestige International Invest SRL, SC Sonya Light Fruttisima SRL, SC Orange Green SRL, SC Kara-Kartal Fruct SRL, SC Cros Graund SRL, SC Lemon Soft Concept SRL, SC Leaf Lemon SRL și Lurista Beta SRL.
Toate cele nouă persoane juridice au fost trimise în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală. Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București s-a constituit parte civilă în proces, solicitând suma de 70.573.253 lei, reprezentând valoarea prejudiciului financiar suferit de bugetul de stat.
Faptele au fost prescrise
În cadrul procesului care a avut loc la Tribunalul Ilfov la data de 19 decembrie 2022, Cabinetul Individual de Insolvență „Țugui Vasile”, în calitate de administrator judiciar cu împuternicire de reprezentare pentru cei nouă inculpați, a declarat că societățile comerciale inculpate au intenția de a se prevala de dispozițiile prevăzute de art. 396 alin. 10 din Codul de procedură penală. Aceștia au recunoscut în mod deschis săvârșirea infracțiunii pentru care au fost trimiși în judecată și și-au exprimat acordul ca judecata să se bazeze exclusiv pe probele administrate în cursul urmăririi penale, pe care le-au recunoscut și considerat relevante.
În cadrul aceluiași proces, desfășurat în decembrie 2022, instanța, impulsionată de deciziile Curții Constituționale a României, a ridicat problema prescripției privind răspunderea penală a inculpaților. Instanța a luat în considerare data faptelor imputate, care au avut loc între iulie 2010 și iulie 2012. Ca urmare, pentru infracțiunea de evaziune fiscală, astfel cum este specificată la articolul 9 alineatul (1) litera (b), coroborat cu articolul 9 alineatul (3) din Legea 241/2005, de care au fost acuzați inculpații, pedeapsa prevăzută este închisoarea pe o perioadă cuprinsă între 2 și 11 ani.
Astfel, în temeiul articolului 154 alineatul 1 litera d) din Codul penal, termenul de prescripție a răspunderii penale în legătură cu această infracțiune este de 10 ani. Întrucât infracțiunile au fost săvârșite la date diferite (ianuarie 2011, martie 2011, iunie 2011, decembrie 2011 și iulie 2012), termenele de prescripție respective s-au împlinit în ianuarie 2021, martie 2021, iunie 2021, decembrie 2021 și iulie 2022. Prin urmare, este evident că termenul de prescripție a răspunderii penale referitoare la această infracțiune s-a aplicat pentru toate cele nouă societăți inculpate.
Ca o consecință a prescripției răspunderii penale, instanța de fond – Tribunalul Ilfov – a dispus, la data de 13 aprilie 2023, încetarea procesului penal față de inculpații implicați în infracțiunea de evaziune fiscală, așa cum este prevăzut la art. 9 alin. 1 lit. b și alin. 3 din Legea 241/2005. În plus, instanța i-a mandatat pe inculpați să despăgubească partea civilă ANAF cu sume echivalente prejudiciului cauzat bugetului de stat, alături de obligațiile fiscale accesorii datorate, conform directivelor Codului de procedură fiscală. În plus, instanța a menținut măsura sechestrului asigurător asupra celorlalte bunuri în numerar aflate în conturile celor nouă inculpați.
DNA a atacat decizia, însă, la începutul lunii iulie, Curtea de Apel București a respins direct apelul instituției.