După criticile aduse de USR la adresa Guvernului în legătură cu Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a fost efectuată o verificare a faptelor. Astfel, s-a putut evalua stadiul implementării acestui plan. Conform analizei recente, România se situează în prima jumătate a ierarhiei europene, având 38 de reforme realizate din cele 66 asumate.
Guvernul condus de Marcel Ciolacu a accelerat îndeplinirea reformelor cuprinse în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), componentă esențială a proiectul de țară al PSD și șefului Executivului.
La doar un an de la preluarea șefiei Guvernului, Cabinetul Ciolacu a reușit să ajungă de la doar 9 reforme realizate din PNRR la mai mult de jumătate din acestea, adică 38 din 66 asumate de România în fața Comisiei Europene.
„ Deşi toate datele despre reforme şi acțiuni guvernamentale şi legislative sunt publice şi chiar au făcut obiectul unor dezbateri publice ample, văd oameni politici care vin şi spun nonşalant ca nu s-a făcut vreo reformă. Ei bine, ba da, s-au făcut peste jumătate din cele asumate, iar realizarea reformelor este în deplină concordanţă cu noul calendar de implementare a PNRR, aprobat în decembrie 2023.
38 de reforme (57,6% din total), adică mai mult de jumătate din cele 66 cuprinse în Planul de Redresare şi Rezilienţă al României sunt îndeplinite! Alte 23 de reforme sunt în curs de îndeplinire, iar restul de 5 reforme sunt programate pentru a fi îndeplinite în a doua jumătate a anului 2025 şi prima jumătate a anului 2026”, a anunțat Adrian Câciu, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.
România este în zona fruntașă a clasamentului în privința îndeplinirii obiectivelor PNRR
Datele statistice arată că țara noastră se numără printre cele patru state care au transmis deja trei cereri de plată, alături de Slovenia, Franța și Cehia, ultima transmițând-o împreună cu cererea numărul doi.
Mai multe cereri din partea statelor membre s-au înregistrat doar în șase cazuri. Patru state membre, respectiv Grecia, Slovacia, Spania și Portugalia, au transmis patru cereri, Croația a transmis cinci, iar Italia, șase.
Stăm bine și la la capitolul absorbție a fondurilor
Și la capitolul absorbție a fondurilor, cu 32,99%, țara noastră este în zona fruntașă a clasamentului. O dovadă este faptul că România este cu numai două procente sub Portugalia, care a transmis către Comisia Europeană doar patru cereri.
PSD este partidul care introduce în România salariul minim european, are cei mai mulți primari și președinți de Consilii Județene campioni ai proiectelor cu bani de la Comisia Europeană și a reușit, în actuala guvernare, să ducă absorbția de fonduri europene la peste 97%.
Reforme vitale realizate în mandatul PSD
Dincolo de aspectul numeric, reformele realizate în mandatul PSD sunt de o importanță vitală pentru România. Iar exemplele în acest sens pleacă de la legile justiției şi modificările aduse Codului Penal şi Codului de Procedură Penală, actele normative care legiferează lupta împotriva corupţiei.
La fel de importante sunt și reforma ANAF, prin digitalizare (SPV, criterii de risc, structuri de control fiscal), îmbunătăţirea mecanismului de programare bugetară, securitatea cibernetică sau cloud-ul guvernamental.
În plan social, cele mai notabile exemple sunt legea pensiilor și cele ale educației, dar și înfiinţarea ghişeelor unice pentru furnizarea de servicii de consiliere în domeniul energiei. De asemenea, reformele au mai vizat transportul sustenabil (decarbonizarea rutieră în conformitate cu principiul „poluatorul plăteşte”) și mobilitatea urbană durabilă (lege şi plan de mobilitate urbană durabilă).