Plata pensiei de întreținere – cum funcționează obligația legală de întreținere? După divorț sau separare, părintele care nu locuiește cu copilul trebuie să contribuie financiar la întreținerea acestuia.
Obligația se aplică până la împlinirea vârstei de 18 ani sau mai târziu, dacă copilul continuă studiile. Totuși, situațiile în care părintele nu mai poate face față plății pensiei pot duce la modificări legale sau la sancțiuni severe.
Plata pensiei, o obligație legală care susține copilul în caz de separare
Când părinții divorțează sau se separă, cel care nu locuiește cu copilul trebuie să contribuie la întreținerea acestuia.
Conform legii, această obligație se menține până la împlinirea vârstei de 18 ani sau chiar până la 26 de ani, dacă acel copil continuă studiile.
Chiar și în cazurile în care autoritatea părintească nu este exercitată în comun, obligația de întreținere rămâne valabilă.
Cum se calculează obligația de întreținere?
Potrivit Codului civil, întreținerea poate fi prestată fie în natură, fie printr-o sumă de bani. În mod obișnuit, după separare, părintele cu care locuiește copilul asigură întreținerea în natură, iar celălalt părinte trebuie să achite pensia de întreținere.
Aceasta poate fi stabilită prin acord între părți la notar sau prin decizie judecătorească în lipsa unui consens.
Cuantumul pensiei de întreținere se determină fie ca sumă fixă, fie ca procent din veniturile părintelui debitor. Acest cuantum este stabilit în funcție de nevoile copilului și posibilitățile financiare ale părintelui, dar nu poate depăși anumite limite:
- 1/4 din venitul net lunar pentru un copil,
- 1/3 pentru doi copii,
- 1/2 pentru trei sau mai mulți copii.
Important este ca totalul pensiilor datorate să nu depășească jumătate din veniturile nete lunare ale părintelui obligat, scrie LegalBadger.
Ce se întâmplă dacă părintele nu mai poate plăti?
Când părintele obligat la plata pensiei rămâne fără venituri sau acestea scad semnificativ, există posibilitatea de a solicita instanței ajustarea obligației de întreținere.
Instanța poate decide reducerea sumei stabilite sau înlocuirea ei cu un procent din venitul actual. Dacă părintele și-a pierdut locul de muncă, se poate lua ca reper salariul minim pe economie, presupunând că este apt de muncă.
În cazurile în care au loc schimbări în nevoile copilului sau veniturile părinților, părțile pot apela la notar pentru modificarea acordului, dacă sunt de comun acord. În lipsa unui consens, problema se rezolvă prin instanță.
Neplata pensiei de întreținere și consecințele legale
Refuzul de a plăti pensia de întreținere poate atrage măsuri severe. Neachitarea acesteia timp de trei luni constituie infracțiunea de abandon de familie, sancționată cu închisoare între șase luni și trei ani sau cu amendă. Acțiunea penală poate fi inițiată doar prin plângere prealabilă de către persoana vătămată.
Dacă părintele debitor își achită datoriile înaintea finalizării procesului penal, instanța poate dispune amânarea sau suspendarea pedepsei, încurajând astfel soluționarea amiabilă a situației. În paralel, pentru recuperarea sumelor restante, se poate recurge la executare silită, prin poprirea veniturilor sau valorificarea bunurilor debitorului.
Astfel, legislația protejează interesele copilului, oferind în același timp părinților șansa de a-și asuma responsabilitatea.
