Ca şi piaţa rezidenţială clasică, cea a locuinţelor de lux îşi vede vânzările prăbuşite, deşi dezvoltatorii credeau că vor fi ocoliţi de criză. Preţurile au scăzut cu până la jumătate, iar proprietarii preferă acum să închirieze chiar şi pe bani mult mai puţini.
Începutul crizei imobiliare aducea declaraţii încrezătoare ale jucătorilor de pe piaţa rezidenţială de lux, aceştia fiind convinşi că adresabilitatea specială a produselor dezvoltate de ei le va asigura o trecere lină a furtunii de pe piaţa financiară. Nimeni nu a anticipat trecerea brutală de la o criză ce părea să afecteze doar finanţările la o veritabilă criză economică, distructivă pentru afacerile tuturor. Acum, şi piaţa de lux a ajuns în aceeaşi situaţie cu cea medie şi submedie.
„Criza economică mondială a afectat şi segmentul de piaţă pe care îl credeam cel mai puţin vulnerabil, cel al proprietăţilor imobiliare de lux. Într-adevăr, a dus la scăderi spectaculoase de preţuri, chiar şi cu până la 50%“, spune Simona Costache, partener în cadrul consultantului imobiliar Perfect Casa. Astfel, veştile despre insolvenţe şi proiecte „distressed“ de pe piaţa normală au apărut şi pe cea de lux, mulţi dezvoltatori fiind nevoiţi să-şi blocheze proiectele din lipsă de clienţi şi de bani. Investiţii începuseră în special persoane fizice dornice să-şi plaseze banii într-un domeniu care aducea profit masiv şi rapid, dar şi câteva companii mari. Astfel, după ce a lansat pe piaţă proiecte clasice, Țiriac Imobiliare a lansat proiectul Stejarii, considerat ca fiind cel mai exclusivist de pe piaţă, unde se plăteau peste un milion de euro pentru un penthouse.
Stop joc
Acum proiectul Stejarii este oprit, compania lui Țiriac se judecă cu antreprenorul Bouygues România, iar relansarea mai aşteaptă. Tot „on hold“ este şi partea rezidenţială a gigantului proiect Băneasa, controlat de controversatul om de afaceri Puiu Popoviciu. Deşi conceput elastic, numărul de unităţi la finalizare depinzând de cererea de pe piaţă şi urmând să fie de minimum 3.000, până acum Băneasa Rezidenţial a finalizat şi vândut doar ceva mai puţin de 10% din cât îşi propusese. „Până acum, am vândut 227 de apartamente. Noi am vândut doar către persoane fizice, nu către fonduri de investiţii. Pentru restul de unităţi vom aştepta să vedem care va fi reacţia pieţei şi apoi vom decide“, explică Ionuţ Bodea, directorul de marketing al dezvoltatorului.
Volumul a rămas, problema e la preţ
„Oameni cu bani există – fie cei care au anticipat acest moment şi au vândut în vârful pieţei, iar acum cumpără la preţuri mici, fie fonduri de investiţii, care ar băga bani, dar recunosc că nu se pot aştepta la creşterile de altădată“, explică Simona Costache. „Noi am vândut, ca volum, aproximativ la fel ca anul trecut. Diferenţa apare la preţ. De exemplu, am vândut luna trecută un apartament în apropiere de parcul Herăstrău, la jumătate din preţul cu care s-ar fi vândut anul trecut. Adică cu 500.000 de euro, de la un milion de euro“, spune aceasta.
Chiar dacă întotdeauna există cumpărători de criză, ce dispun de cash şi încearcă să-şi securizeze proprietăţi care la momentul potrivit vor aduce venituri, atât din închiriere, cât şi din revânzare, prezentul pieţei rezidenţiale de lux bate în albastru. Despre viitor se poate vorbi exclusiv în funcţie de modul în care se va ieşi din criza economică şi de durata ei.
Criza economică a dus la scăderi spectaculoase de preţuri, chiar şi cu până la 50%, faţă de anul trecut.
Simona Costache, Perfect Casa
5.000 euro/mp costă cel mai scump apartament de lux din Capitală. Amplasat în zona Dorobanţi- Capitalelor, are 240 mp şi costă în total 1,2 mil.euro
Puţini clienţi
Cumpărătorul momentului de pe piaţa rezidenţială de lux este, de obicei, bărbat şi are peste 45 ani. Este foarte pretenţios, cumpără numai proprietăţi exclusiviste. Al doilea tip de cumpărător este reprezentat de cei care doresc să-şi cumpere o locuinţă pentru a locui acolo, de obicei familii tinere – însă nu foarte multe, deoarece accesul la credite este în continuare limitat.
Tendinţe Mulţi proprietari şi-au retras proprietăţile de la vânzare, preferând să aştepte sau să le închirieze. Astfel, a crescut considerabil numărul ofertelor de închiriere, ceea ce a dus la o scădere a preţurilor şi pe acest segment. Multe firme s-au retras de pe piaţa românească – expaţiii şi-au reziliat contractele etc.
