Legea care prevedea pedepse cu închisoarea în domeniul jocurilor de noroc a fost declarată neconstituțională de CCR. Curtea Constituțională consideră că forma legii adoptate a deviat substanțial de la intenția legislativă inițială.
Legea care introduce închisoarea pentru jocurile de noroc, declarată neconstituțională
Curtea Constituțională a României (CCR) a declarat neconstituțională legea care prevedea pedepse cu închisoarea pentru desfășurarea jocurilor de noroc fără adeverință de la primărie în localitățile cu peste 15.000 de locuitori.
Decizia CCR a fost fundamentată pe încălcarea principiului bicameralismului, concluzionând că forma legii adoptate de Camera Deputaților a deviat substanțial de la intenția legislativă inițială prezentată și votată în Senat.
Noile articole din legea adoptată de Parlament
Legea adoptată de Parlament în luna mai introducea un nou articol în Codul Penal, numit Art. 348 – „Nerespectarea obligațiilor din domeniul jocurilor de noroc.” Acesta stipula următoarele:
- Desfășurarea activităților de jocuri de tip slot-machine fără adeverință eliberată de primărie într-o localitate cu peste 15.000 de locuitori ar fi constituit infracțiune, pedepsită cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.
- Eliberarea adeverinței de către primărie fără respectarea datelor oficiale furnizate de Institutul Național de Statistică, conform ultimului recensământ, ar fi fost, de asemenea, considerată infracțiune, cu pedepse de la 6 luni la 3 ani.
Decizia CCR și argumentele Înaltei Curți de Casație și Justiție
Obiecția de neconstituționalitate a fost formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție, care a argumentat că modificările aduse legii nu respectă principiul bicameralismului.
Curtea a remarcat că forma finală a legii, adoptată de Camera Deputaților, a eliminat complet obiectul de reglementare al propunerii legislative inițiale și a introdus incriminări care nu se regăseau în intenția inițială, aprobată de Senat.
CCR a concluzionat că forma finală a legii introducea articole de incriminare, inclusiv Art. 348 – „Nerespectarea obligațiilor din domeniul jocurilor de noroc” și Art. 371 – „Tulburarea folosinței locuinței,” care nu aveau legătură cu propunerea inițială a proiectului legislativ, ce viza doar modificarea unui alineat din Codul Penal (art. 335 alin. 1).
„Analizând documentele privind inițierea și desfășurarea procesului legislativ în cauză, și anume propunerea legislativă depusă de inițiatori împreună cu expunerea de motive, forma legii care a fost respinsă de Senat, ca primă Cameră sesizată, şi, respectiv, forma adoptată de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, Curtea reține, în acord cu susţinerile autoarei sesizării, că forma legii adoptate de Camera Deputaților elimină complet obiectul inițial de reglementare al propunerii legislative, introducând texte de incriminare care, în mod evident, nu se regăsesc în intenţia de reglementare şi în forma legii respinse de Senat, formă care vizează exclusiv modificarea art.335 alin.(1) din Codul penal.
Așa fiind, Curtea constată că forma legii adoptate de Camera Deputaților, care completează Codul penal cu art.3481 – nerespectarea obligațiilor din domeniul jocurilor de noroc – și art.3711 – tulburarea folosinței locuinței –, nu are nicio legătură cu contextul normativ vizat de inițiatorii propunerii legislative, context ce se limitează la modificarea art.335 alin.(1) din Codul penal”, se arată în motivarea CCR.