În Finlanda, copii sunt daţi la şcoală numai dacă au împlinit 7 ani şi nu se confruntă cu examene sau teme până la vârsta adolescenţei. Mai mult, aceştia nu trec prin nicio formă de evaluare în primii 6 ani de şcoală, primul exament obligatoriu fiind susţinut de către elevii finlandezi la vârsta de 16 ani. În urma aflării rezultatelor, copiii nu sunt separaţi pe grupuri sau clase în funcţie de acestea. Rezultatul este unul fericit pentru Finlanda, căci statul investeşte cu 30% mai puţin per student în comparaţie cu Statele Unite, potrivit analizei Business Insider.

Este adevărat că 30% dintre copii primesc ajutor extraşcolar în primii 9 ani şcoală, însă acesta este informal, în afara unei instituţii şi are la bază dorinţa de autoperfecţionare a părinţilor pentru copiii lor.

Deşi ar părea că sistemul este disfuncţional, rezultatul acestor măsuri este unul fericit: 66% dintre tineri urmează o facultate, iar acesta este cel mai ridicat procent la nivelul continentului. În plus, diferenţa dintre cei mai buni şi cei mai slabi la învăţătură este cea mai insesizabilă din lume, spre deosebire de alte sisteme de învăţâmânt în care se regăsesc două tipologii: elita şi elevii slabi la învăţătură.

Învăţământul finlandez pune mare preţ pe ştiinţe şi pe practică, de aceea cele mai multe cursuri de ştiinţe au loc în laboratoare, în grupuri de maxim 16 elevi şi se concentrează pe experimente ştiinţifice.

Un alt rezultat fericit al măsurilor luate este acela că în Finlanda se înregistrează o rată de 93% a promovabilităţii anilor de liceu, cu 17,5% mai mult decât în Statele Unite.

43% dintre cei care încheie liceul se îndreaptă către şcoli vocaţionale, lucru devenit tot mai nepopular în România, din nefericire. Rezultatul? Un număr mare de profesionişti, răspândiţi în toate ariile de activitate.

În primii ani de şcoală, într-o zi obişnuită de şcoală elevii stau în pauză 75 de minute în total, în timp ce în Statele Unite aceştia stau maxim 25 de minute.

Profesorii din Finlanda nu petrec mai mult de 4 ore în clase, ci preferă să ţină unele ore în afara sălii, pentru a-i direcţiona timpuriu pe elevi către o profesie. Profesorii sunt în număr extrem de mare în această ţară şi nu pot preda decât dacă sunt masteranzi. Mai mult, un studiu arată că profesorii fac parte din elita promoţiei lor, aflându-se printre primii 10%. E de înţeles dacă se ia în considerare faptul că în 2008, salariul mediu al unui profesor începător era de 29.000 de dolari pe an. Ce este şi mai important este respectul cu care sunt trataţi, statutul acestora fiind similar cu cel al medicilor şi al avocaţilor din ţară.

Extrem de important mai este şi faptul că sistemul de învăţământ finlandez este finanţat în totalitate de către stat.