Consumul de droguri în rândul tinerilor reprezintă o problemă tot mai îngrijorătoare, iar autoritățile caută soluții pentru prevenirea acestui fenomen. Una dintre propunerile discutate este testarea antidrog în școli, însă specialiștii avertizează asupra riscurilor asociate unei astfel de măsuri.
În acest context, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, și-a exprimat punctul de vedere, subliniind necesitatea unei abordări bazate pe educație și consiliere, în locul metodelor coercitive. Totodată, el a atras atenția asupra importanței unei strategii coerente, care să implice profesioniști capabili să le ofere elevilor informații corecte despre pericolele consumului de substanțe interzise.
Rafila: „Nu sunt adeptul testării în masă a copiilor”
Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a declarat că nu susține testarea antidrog în masă sau în mod periodic a elevilor. Acesta consideră că o astfel de măsură poate duce la stigmatizare și poate avea efecte contrare intenției inițiale.
”Nu sunt adeptul acestor testări în masă sau periodice ale copiilor. Care este rezultatul, care este beneficiul? Există şi riscul stigmatizării. Sau există şi invers, riscul stigmatizării celor care nu consumă droguri.
O să devină vedete cei care au un test pozitiv şi paria cei care nu consumă droguri şi asta poate să stimuleze consumul de droguri. Este o chestiune care trebuie foarte atent judecată, iar acţiuni intempestive din punct de vedere legal din acest punct de vedere eu ca şi părinte, ca medic nu le sprijin în niciun fel”, a spus Rafila.
Potrivit lui Rafila, testarea obligatorie ar putea contribui la transformarea consumatorilor de droguri în „vedete” și la excluderea socială a celor care nu consumă substanțe interzise.
În cadrul emisiunii „Medika Antidrog”, ministrul a explicat că o astfel de politică ar crea o competiție între elevi și autoritățile care îi controlează.
„Nu sunt partizanul unei astfel de politici. Începe o competiţie atunci între abilitatea elevului de a se sustrage şi abilitatea care îl controlează. Nu cred că noi trebuie să generăm o astfel de competiţie.
Sigur că accesul la testare trebuie să existe. Dacă vrei să te testezi sau părintele sau copilul, dar trebuie făcut numai dacă există consimţământ din partea copilului”, a afirmat Rafila.
El a subliniat că accesul la testare trebuie să fie disponibil pentru cei care doresc, dar doar cu consimțământul copilului și al părinților.
„Nu trebuie să fie forţat pentru că orice astfel de forţare duce la un rezultat contrar. Eu sunt adeptul acestor metode coercitive exercitate asupra copiilor pentru că le modifică într-un mod nefericit comportamentele şi percepţia.
Ei trebuie educaţi, convinşi, înţeleşi atunci când au anumite probleme. Sigur că e mult mai greu, mai laborios şi abordarea aceasta coercitivă pare mult mai uşor de implementat”, a adăugat ministrul.
Acesta consideră că metodele coercitive au efecte negative asupra comportamentului copiilor și că educația, conștientizarea și consilierea sunt mult mai eficiente în prevenirea consumului de droguri.
Educația pentru sănătate, esențială din gimnaziu
Ministrul Rafila susține că Educația pentru Sănătate trebuie introdusă cel târziu în ciclul gimnazial, deoarece vârsta la care copiii încep să experimenteze droguri a scăzut la 12 ani. Potrivit acestuia, predarea acestei materii în liceu ar fi prea târziu, întrucât unii elevi ar fi deja consumatori.
„Momentul când faci această Educaţie pentru Sănătate, din punctul meu de vedere, ar trebui să fie cel târziu la gimnaziu, pentru că avem informaţii privind începerea consumului de droguri de la 12 ani. Degeaba o să introduc educaţia pentru sănătate la liceu când practic sunt copii au experimentat şi unii dintre ei consumă droguri.
Am o aplecare specială pentru această problemă legată de copii şi am văzut declaraţii publice ale domnului ministru al Educaţiei, sper ca lucrurile astea să se materializeze, să existe un plan concret pentru corelarea prevenţiei şi consilierii în centrele de sănătate mintală cu o politică care să şi educe copiii în acest sens”, a declarat ministrul Sănătății.
Acesta consideră că o strategie eficientă trebuie să coreleze prevenția cu consilierea oferită în centrele de sănătate mintală, iar educația despre riscurile consumului de droguri să fie un element central al acestei abordări.
Cine ar trebui să predea Educația pentru Sănătate?
În ceea ce privește cadrele didactice care ar trebui să se ocupe de această disciplină, ministrul a explicat că actualul număr de medici școlari nu este suficient.
„Şcolile au un psiholog, dar ei au şi altă misiune. Soluţia pentru introducerea educaţiei pentru sănătate este să ai oameni care să se ocupe în mod explicit de acest lucru şi există nişte discuţii care se pot finaliza printr-un proiect coerent. Toată lumea spunea că medicul şcolar trebuie să facă educaţie pentru sănătate.
Noi avem 7-8.000 de şcoli în România, acestea au peste 17.000 de locaţii, sunt maxim 1.000 de medici şcolari ori e foarte greu să angajezi mii de medici, nu există această disponibilitate şi cred că trebuie prevăzut în normativul de personal al şcolilor psihologi care să poată să facă acest lucru şi asistenţi medicali care să poată să facă acest lucru. ”, a precizat Rafila.
Acesta a menționat că soluția ar putea fi integrarea unor psihologi și asistenți medicali în unitățile de învățământ, care să se ocupe în mod explicit de educația pentru sănătate.
„Am demarat încă de anul trecut cu ordinul Asistenţilor Medicali care îşi doresc să participe la un astfel de proiect. Mai mult, materialul curricular care ar trebui însuşit de către educatori şi ulterior de către copii îl avem gata, foarte bine structurat”, a explicat ministrul.
Emisiunea „Medika Antidrog”, o platformă de informare
Emisiunea „Medika Antidrog”, difuzată în fiecare vineri de la ora 20:00, își propune să devină o platformă de informare și conștientizare a fenomenului consumului de droguri în rândul copiilor și adolescenților.
Formatul include dezbateri cu specialiști din diverse domenii, precum reprezentanți ai Ministerului Sănătății, ai Poliției, ai Ministerului Educației, medici, psihologi, toxicologi și foști consumatori care își împărtășesc experiențele.
Prin această inițiativă, organizatorii își propun să evidențieze vulnerabilitățile sistemului actual și să aducă în prim-plan soluții concrete pentru combaterea acestui fenomen alarmant.
