In campania electorala, promit cu totii marea cu sarea. Dupa alegeri, lucrurile se schimba insa, uneori chiar radical. Candidatul zambitor, atent si atoatestiutor se transforma, peste noapte, intr-un primar nervos, nepasator si incompetent. Din fericire, nu intotdeauna se intampla astfel. Sibiul este, probabil, cazul cel mai celebru, edilul Klaus Johannis reusind, in 2004, sa obtina un al doilea mandat, cu aproape 90% din voturi, inca din primul tur de scrutin. Localnicii spun ca sunt
In campania electorala, promit cu totii marea cu sarea. Dupa alegeri, lucrurile se schimba insa, uneori chiar radical. Candidatul zambitor, atent si atoatestiutor se transforma, peste noapte, intr-un primar nervos, nepasator si incompetent. Din fericire, nu intotdeauna se intampla astfel. Sibiul este, probabil, cazul cel mai celebru, edilul Klaus Johannis reusind, in 2004, sa obtina un al doilea mandat, cu aproape 90% din voturi, inca din primul tur de scrutin. Localnicii spun ca sunt multumiti de primarul care a atras investitii, a crescut bugetul local si a inceput sa infrumuseteze fata orasului.
Dar si in localitati mai putin cunoscute exista edili care isi fac treaba bine. La Dumbravita, langa Timisoara, scoala si gradinita arata aproape incredibil pentru mediul rural romanesc: tamplarie PVC si geamuri termopan, mobilier de ultima moda, televizoare cu ecran plat si video in fiecare sala de clasa, doua retele de calculatoare de ultima generatie, curte cu fantana arteziana. “La scoala am redus la jumatate costurile, pentru ca am lucrat cu oamenii nostri si nu am platit o firma”, explica primarul Szilagy Geza, care vrea acum sa cumpere utilaje pentru a putea face si lucrarile la drumuri sau canalizare in regie proprie. Comuna se lauda si cu un sistem de supraveghere video, conectat la dispeceratul politiei comunitare.
In comuna doljeana Secu, edilul Adrian Popa se poate lauda ca a atras toate fondurile externe disponibile pentru infrastructura. Daca pana nu demult pe aici nu se putea trece decat cu masini de teren, acum toate drumurile sunt asfaltate si exista alimentare cu apa.
Iustin Cionca, primarul orasului Pecica din judetul Arad, a primit premiul “Cel mai activ primar” din partea Asociatiei Oraselor din Romania. Edilul s-a remarcat in mod deosebit prin abilitatea de a atrage fonduri nerambursabile: patru milioane de euro pentru realizarea unui incubator de afaceri, doi milioane de euro pentru reabilitarea retelelor de apa, 100.000 de euro pentru dotarea si reabilitarea unor scoli din localitate.
si in Capitala exista un primar care a reusit sa-si multumeasca o buna parte din electorat. Programul initiat de Liviu Negoita, edilul sectorului 3, a dus, in acest an, la asfaltarea a numeroase strazi si alei, la extinderea retelelor de apa si canalizare pe circa 30 de strazi, la amenajarea a 89 de locuri de joaca (din care 42 noi) si a 11 terenuri de sport moderne, la desfiintarea a 725 de constructii amplasate ilegal, la ridicarea a 70.000 de tone de deseuri si la aparitia a 64 de noi parcari. In proiect exista trei parcari etajate, in zonele Calea Vitan, Piata Hurmuzachi si Mircea Voda, sapte gradinite noi, constructia a patru ansambluri de locuinte in parteneriat cu sectorul privat, precum si finalizarea actiunii de asfaltare a strazilor si de amenajare a spatiului public.
Din pacate, edilii care nu-si fac treaba par a fi mult mai numerosi. In celalalt colt al Bucurestiului, de exemplu, in sectorul 5, cea mai saraca si mai slab dezvoltata zona din Capitala, primarul Marian Vanghelie a devenit celebru tocmai prin lipsa unui program coerent de modernizare, prin afaceri suspecte si prin investitii inutile.
si la Cluj oamenii par mai degraba nemultumiti de alesul lor. In aproape un an si jumatate de mandat, primarul Emil Boc nu a dat in folosinta nici un singur apartament, nu a finalizat nici un parking, nu a asfaltat cele 288 de strazi promise, nu a reusit sa decongestioneze traficul din oras, asta desi a comandat un studiu in valoare de 900.000 de lei noi, privind circulatia, si nici nu a rezolvat chestiunea curateniei, desi au fost achizitionate trei masini in acest scop.
PRIMARI CARE AU SCHIMBAT FATA ORASELOR
• La Craiova, primarul Antonie Solomon a investit in curatenie (si rezultatul e vizibil), taind, ce-i drept, din subventiile de la bugetul local catre alte regii. El a propus si reducerea cu aproape 50% a salariilor directorilor de regii. Dupa ce a incercat in repetate randuri sa rezilieze un contract pagubos de concesionare a parcarilor, incheiat de predecesorul sau cu firma Cronos, edilul Baniei concureaza societatea cu pricina construind parcari gratuite.
• Nicolae Aanitei, primarul orasului aradean Curtici, a reusit sa pietruisca absolut toate strazile, sa repare trotuarele, sa reabiliteze centrul civic si sa instaleze un sistem modern de iluminat public (investitie totala de 870.000 de lei noi).
• Edilul din Calafat, Petre Traistaru, a schimbat fata municipiului, accesand numeroase fonduri externe. Calafatul va avea in curand un sistem de canalizare mai performant decat cel din Craiova si o statie de epurare moderna. In oras a fost ridicat si un muzeu, la care au lucrat si beneficiarii ajutorului social.
EDILI CARE NU AU REUSIT SA-SI TINA CUVANTUL
• Dupa ce inainte de campania electorala din 2004 primarul Iasiului, Gheorghe Nichita, a asfaltat zeci de strazi, a modernizat 50 de locuri de joaca pentru copii si a demarat constructia a doua pasarele pietonale peste raul Bahlui, dupa castigarea alegerilor ritmul de lucru pare sa fi incetinit mult, iar lucrarile la cele doua pasaje au fost suspendate.
• Reteta pare a avea succes: in Bucuresti, inainte de scrutinul de anul trecut, edilul sectorului 5, Marian Vanghelie, a vopsit in culori pestrite o mana de blocuri, a modernizat cateva unitati de invatamant (in unele cazuri existand informatii ca a fost inlocuit parchetul sau mobilierul in stare buna cu unele noi, dar de mai proasta calitate) si cateva parcuri si a demarat betonarea aleilor din zona Pietei Rahova. Dupa alegeri s-au suspendat si zugravirea blocurilor si betonarea aleilor si nu au inceput alte proiecte de modernizare.
• Primarii din Cisnadie, Johann Krech, si Sacele, Vasile Lata, au fost acuzati de incalcari ale legii, ultimul fiind si retinut pentru luare de mita.
Negoita: “Bani putini, dar buni”
Primarul sectorului 3 dezvaluie reteta succesului
Zeci de strazi asfaltate, parcuri, locuri de joaca, parcari – estul si sud-estul Capitalei sufera o transformare greu de trecut cu vederea.
Capital: Sunteti in campanie electorala?
Liviu Negoita: Nu, doar vreau sa fac ceea ce am spus ca voi face. A existat un tip de primar care incerca sa le ia ochii oamenilor pe ultima suta de metri doar ca sa mai fie ales o data. Dar oamenii s-au saturat de minciuna si vor ca politicienii sa-si respecte cuvantul dat.
Capital: Poate are vreo legatura cu faptul ca sunteti singurul primar de sector din partea PD.
Liviu Negoita: Eu cred ca in primul rand conteaza omul.
Capital: Aveti, atunci, bani mai multi decat alte sectoare.
Liviu Negoita: Ba avem mai putini. Singura suplimentare a bugetului local de 295 de milioane RON a fost un credit de 50 de milioane RON de la BCR, alocat numai lucrarilor de infrastructura.
Capital: Care e, atunci, secretul transformarilor pe care le-a suferit in acest an sectorul 3?
Liviu Negoita: Secretul este sa aloci bani prioritatilor locale, care nu pot fi altele decat prioritatile cetatenilor. Sa gospodaresti bine fondurile, chiar daca nu sunt prea mari. Am fost votat pentru asfaltarea strazilor si a aleilor, am contractat deja asfaltarea a 139 din cele 668 aflate in administrarea noastra. si 83 de lucrari de asfaltare au fost deja finalizate, din care 40 la celebrele strazi de pamant. Intr-un an si jumatate, toate cele 200 de strazi din pamant din sectorul 3 vor fi istorie.
Capital: Ce mai vor alegatorii?
Liviu Negoita: Spatii verzi. Cand am preluat mandatul, din 3.500 de hectare de spatii verzi in sector, 200 de hectare erau de fapt adevarate maidane. In cazul celor private, i-am obligat pe proprietari sa-si imprejmuiasca si sa-si salubrizeze terenurile, iar pentru cele publice am scos la licitatie serviciile de amenajare. Asa au aparut 167 de mini-parculete.
Capital: Unde vreti sa ajungeti?
Liviu Negoita: Proiecte sunt foarte multe. As vrea sa ajungem sa ne simtim in spatiul public ca la noi acasa. Cel mai mare pariu este sa-i conving pe cetateni ca spatiul public le apartine, sa nu se mai izoleze dupa usile apartamentelor si sa redobandeasca bucuria de a se plimba pe strada.
PAGINA REALIZATA DE RAZVAN AMARIEI. AU FOST UTILIZATE SI INFORMATII FURNIZATE DE CORESPONDENTII NOSTRI: AMBRUS BELA – CLUJ, MALIN BOT – TIMISOARA, RAMONA OLARU – CRAIOVA, COSMIN TRIF – ARAD