Chiar dacă nu au fost ocoliţi de criză, operatorii de vendomate mizează pe potenţialul uriaş al pieţei şi cred că revenirea la dinamica anilor trecuţi e o chestiune de câteva luni.
Călin coboară pe peron, se apropie de automat şi se scotoceşte în buzunare după câteva bancnote de un leu. În mai puţin de 20 de secunde, acestea dispar, însoţite de un huruit, în interiorul maşinăriei, eliberând, în schimb, un croissant şi o cutie de suc. „Micul dejun… Ştiu, nu e cea mai sănătoasă soluţie, dar azi mă grăbesc rău“, se scuză el înainte să intre în vagonul de metrou. Fie că întârzie la şcoală, fie că lucrează peste program, fie că au, pur şi simplu, chef de o băutură rece sau o gustare, zeci de mii de români apelează zilnic la serviciile vendomatelor, aparatele care distribuie, printre altele, sucuri, sandvişuri sau dulciuri. Astfel de aparate pot fi găsite, practic, peste tot – în clădirile de birouri, în gări, aeroporturi sau staţii de metrou, în şcoli, spitale sau secţii de poliţie.
La prima vedere, ar părea că nu mai e loc circulat unde să nu dai peste cutia din metal, cu a ei vitrină bine luminată, în care produsele îşi aşteaptă cumpărătorii frumos aliniate. Cu toate acestea, piaţa e departe de a fi saturată. „În Bucureşti, gradul de ocupare al locaţiilor este de sub 15%, iar în provincie, gradul de ocupare este chiar de sub 5%“, spune Cosmin Şerbu, administrative manager al Comir Grup. Ceva mai pesimist, Adrian Neagu, marketing manager al Alcor, crede că maximum 7% din locaţii sunt ocupate azi în România. Iar marea majoritate a acestora se află în Capitală. „Totuşi, în lipsa unor studii de piaţă, nimeni nu ştie exact câte vendomate funcţionează. Mai ales că există multe achiziţionate second-hand, din Occident, şi operate de firme mici“, explică acesta.
Migraţie în căutarea profitului
După câţiva ani de creştere (sunt firme care şi-au triplat vânzările de vendomate anul trecut), 2009 nu se anunţă prea bun. Surse din piaţă spun că, până în august, a fost importat un număr de vendomate noi echivalent cu mai puţin de jumătate din cel din 2008, iar şansele ca handicapul să fie recuperat în ultimele patru luni ale anului sunt minime. Nici nu e de mirare, având în vedere că multe companii admit că nu se mai extind, ci îşi optimizează locaţiile. „Mutăm aparatele dintr-un loc în altul, încercând să găsim cele mai profitabile zone“, explică Adrian Neagu.Criza loveşte şi pe alte căi: unele din vendomatele cu circuit închis, amplasate în sediile unor companii, aveau produse cu preţ subvenţionat, total sau în parte, de către firmele care le găzduiau. Acum, aceste subvenţii au fost eliminate, afectând vânzările, deja reduse uşor ca urmare a scăderii generale a consumului. „Ca să sintetizez, dacă ar trebui să intru pe piaţă acum, nu aş face-o“, spune Dan Cojocaru, de la Maria Com.
Se prefigurează o nouă creştere
Dacă anul acesta nu se numără printre cei mai reuşiţi, viitorul se anunţă ceva mai roz pentru distribuitorii şi operatorii de vendomate, care cred în revenirea la dinamica dinaintea crizei. „Este un segment de nişă, care poate fi exploatat cel puţin doi-trei ani de acum înainte“, crede Cosmin Şerbu. „Ce lipseşte momentan este nivelul de cunoaştere şi înţelegere al acestui business“, afirmă el. „Extinderea în oraşele mici şi la sate presupune costuri mai mari de administrare, având în vedere distanţele mari dintre automate, aşadar ar fi nevoie de încasări mai mari. Însă, ştim cu toţii că veniturile în aceste zone sunt mai mici – în concluzie, bătălia se va da tot în oraşele mari“, consideră Adrian Neagu.
În acelaşi timp, se va pune din ce în ce mai mult accentul pe calitatea serviciilor. „Va conta mult intervalul de alimentare şi diversitatea produselor. Românii sunt foarte atenţi la marcă, dar şi preţul la care reuşeşti să livrezi produsele contează foarte mult“, explică Dan Cojocaru. Nu în ultimul rând, pentru distribuitorii de automate, decizia unor nume grele din producţia de alimente de a-şi diversifica modul de distribuţie prin instalarea de vendomate (cum a făcut Caroli) ar putea însemna o nouă oportunitate de a-şi majora cifrele de afaceri.
În Bucureşti, gradul de ocupare al locaţiilor este de sub 15%, iar în provincie, gradul de ocupare este chiar de sub 5%.
Cosmin Şerbu, administrative manager, Comir Grup
DE LA INVESTIŢIE LA CÂŞTIG
AFACERE Un vendomat nou costă 1.500-3.000 de euro. O afacere în domeniu are nevoie de minimum cinci-zece vendomate (deci, investiţia iniţială minimă este de 7.500 de euro), care pot fi întreţinute de o singură persoană.
ÎNCASĂRI Vendomatele vând zilnic produse de la 100 (pragul minim pentru a-şi acoperi cheltuielile) până la 500 de lei, putând aduce un profit de până la 50%.
POZIȚII Cele mai bune locuri pentru automate sunt holurile spitalelor, dar şi companiile cu mulţi angajaţi, gările şi aeroporturile ori unităţile de învăţământ.
PIAȚĂ În domeniu este concurenţă acerbă, câţiva operatori mari luptându-se cu o sumedenie de firme mici, unele cu doar câteva automate.
