faptul ca unele industrii sunt inca incomplet restructurate are si un revers pozitiv – inca nu au fost epuizate asa numitele resurse X, care permit reducerea ineficacitatii in principal prin aplicarea unui management superior. Exporturile sunt deja la un maxim istoric si probabil vor continua sa creasca, iar banii trimisi de romanii din strainatate vor asigura in continuare o finantare autonoma (fara crearea de datorii), in parte, a deficitului comercial. Economia Romaniei este astazi un fel de Fat Frumos, care creste intr-o zi cat altii intr-un an. Un Fat Frumos nu fata de celelalte economii in tranzitie, ci in primul rand fata de ea insasi. Nu fata de celelalte economii in tranzitie (desi termenul e intrucatva impropriu pentru noile state membre ale UE), pentru ca mai avem destul pana sa le ajungem pe acestea din urma. Inflatia anualizata in Ungaria, la sfarsitul primului semestru, era de 7,5% – ceea ce pentru ei este un mic dezastru, pentru noi ar fi o mare realizare; in Polonia, inflatia anualizata este de 2,5%. In Republica Ceha productia industriala a crescut pe primul trimestru intr-un ritm triplu decat la noi, iar PIB-ul Bulgariei a crescut si el cu peste 5% in primul trimestru. Dar acest Fat Frumos are problemele lui. Milioane de romani nu l-au mai asteptat pe el sa creasca si au plecat singuri pe alte meleaguri in cautarea Cosanzenei. si deseori, atunci cand datoria publica mai preia din datoriile unor colosi industriali, publici sau privati, balaurul tranzitiei da cu Fat Frumos al nostru de pamant si ii mai incetineste cresterea. Crestere care oricum pare oarecum haotica, in sensul ca se dezvolta toate si nimic. Care sunt sectoarele prioritare in Romania? Nu le-a urmarit nimeni, deocamdata, in mod serios. Dar problemele lui Fat Frumos nu se opresc aici. Pana acum, el a crescut si cu vitamine – a se citi ajutoare de stat, deseori administrate fara reteta. Dupa incheierea negocierilor de aderare, firmele romanesti se vor mai putea dopa cu astfel de vitamine doar sporadic si in cazuri bine argumentate. Exporturile spuneam ca au atins un maxim istoric – dar, ca de obicei, ritmul lor de crestere (20% pe prima jumatate a anului) este tot in urma ritmului de crestere a importurilor (22%). Deficitul comercial pe sase luni a ajuns la trei miliarde de euro (FOB/CIF), ceea ce este iarasi un record. Negativ, de data aceasta. si o remarca care se cuvine facuta: ritmul de crestere a exporturilor la textile si confectii, principalul nostru produs de export, este mult sub ritmul mediu de crestere a exporturilor pe ansamblu. Incepe cumva regresul acestui sector, asa cum s-a intamplat cu sapte-opt ani in urma in Polonia?Dar poate cea mai frapanta observatie fata de cresterea de necontestat a economiei noastre am facut-o zilele trecute citind niste date pe site-ul Bancii Mondiale, din care rezulta ca platile externe facute pentru taxe de licentiere au fost, in ultimul an pentru care datele erau disponibile, de 85 de milioane de dolari, iar incasarile la intern facute in schimbul licentierii au fost de trei milioane de dolari. Taxele de licentiere si de redeventa reflecta practic activitatea de cercetare si de inovare dintr-o economie. Raportul dintre incasari si plati este foarte mic, 3,5%, de noua ori mai mic decat in vestul Europei. Iar platile pentru taxe de licentiere si redeventa, practic plata transferului tehnologic, sunt in sine reduse, reprezentand cam 7% din media anuala a investitiilor straine directe. Ce inseamna aceasta? Inseamna ca deocamdata transferul tehnologic e scazut, adica fie se transfera tehnologie mai veche, deci mai ieftina, fie nu se transfera tehnologie pentru ca investitiile facute la noi sunt intensive in munca sau in capital, dar nu in tehnologie. si mai inseamna ca acest transfer tehnologic, asa putin cum e, nu produce aproape deloc efect de antrenare, adica nu ajuta la crearea de noi tehnologii. Cata vreme aceasta situatie nu se va schimba, cresterea economica va fi una care nu va recupera fundamental decalajele fata de Vest. Fat Frumos va continua sa creasca intr-un ritm de poveste, dar nu neaparat in directia in care trebuie.
Fat Frumos creste cu capul in jos
9 septembrie 2004, 12:00
Ultima modificare în 9 septembrie 2004, 15:00
faptul ca unele industrii sunt inca incomplet restructurate are si un revers pozitiv - inca nu au fost epuizate asa numitele resurse X, care permit reducerea ineficacitatii in principal prin aplicarea unui management superior. Exporturile sunt deja la un maxim istoric si probabil vor continua sa creasca, iar banii trimisi de romanii din strainatate vor asigura in continuare o finantare autonoma (fara crearea de datorii), in parte, a deficitului comercial. Economia Romaniei este astazi un fel de
Etichete: arhiva,
Fat Frumos,
frumos
Publicat in categoriile: Arhiva
Ne puteți urmări pe Facebook, Telegram sau pe Google News
Publicat in categoriile: Arhiva
Ne puteți urmări pe Facebook, Telegram sau pe Google News
Pentru comentarii sau drept la replică, ne puteți contacta pe pagina noastră de Facebook