Timisoarei. O simpla privire este suficienta pentru a intelege ca s-a ajuns intr-o situatie in care este pusa in pericol chiar identitatea orasului. Capitala Banatului mai este cunoscuta sub numele „Mica Viena”, pentru palatele ridicate dupa modelul capitalei imperiale, in perioada in care Austro-Ungaria avea autoritate administrativa aici. Aproape toate aceste cladiri sunt acum ponosite. Cateva dintre ele au ajuns ruine, pentru ca nu s-au gasit banii necesari renovarilor. Altele pierd zilnic din caramizi, punand in pericol viata trecatorilor. Primarul Timisoarei, Gheorghe Ciuhandu, spune ca de 50 de ani nu s-au mai facut reparatii serioase la palatele din zona istorica. Situatia este critica si singura solutie identificata reprezinta copierea unui proiect care functioneaza deja la Sibiu. Guvernul Germaniei ar urma sa plateasca pentru stoparea ruinarii monumentelor istorice, care dau o identitate aparte orasului.Cifra cladirilor vechi degradate, astfel incat devin un pericol, este impresionanta. Conform unui raport al Inspectoratului Teritorial de Stat in Constructii din Timisoara, 1.500 de cladiri sunt cu risc in cazul unui cutremur. Chiar fara nici un eveniment seismic, multe dintre monumentele istorice se prabusesc, caramida cu caramida, in timp. Oriunde intorci privirea in zona istorica dai peste fatade decojite, acoperisuri gaurite, ziduri crapate. „Timisoara are cea mai extinsa zona protejata de monumente istorice din Romania. Niciunde in tara nu se inregistreaza o asemenea bogatie si varietate arhitecturala. Din pacate, multe din cladirile care sunt parte componenta a acestei zone istorice se afla intr-un avansat stadiu de degradare. In buna masura din cauza faptului ca proprietarii acestor imobile nu au banii necesari pentru a reface imobilele in care locuiesc”, se arata intr-un raport al municipalitatii.”In perioada comunista nu s-au investit bani pentru renovarea cladirilor vechi”, spune primarul Ciuhandu. Contextul de dupa 1989 a fost la fel de nociv ca dispretul autoritatilor comuniste pentru arhitectura care nu-i apartinea. Nicusor Miut, directorul Directiei Patrimoniu din cadrul municipalitatii spune ca, pana in anii 70 primaria a repartizat locuinte in palatele vechi. Ulterior s-a inceput ridicarea cartierelor „dormitor”, in cladirile istorice ramanand chiriasii de dinainte de 1970. Revolutia din 1989 i-a gasit pe acesti oameni acolo. Au aparut legi noi care permiteau chiriasilor sa cumpere apartamentele in cauza. Din 1990 pana in 2004, municipalitatea a vandut in baza acestor acte normative peste 53.000 de locuinte. Astfel, cladiri intregi din zona istorica au ajuns in posesia unor proprietari, majoritatea pensionari. Veniturile mici ce abia fac fata supravietuirii, nu au permis nici macar reparatii strict necesare. „Apa este cel mai mare dusman al cladirilor. Acolo unde s-a spart un burlan si nu se repara imediat, in scurt timp infiltratiile afecteaza grav zidurile. O mica problema nerezolvata la vremea ei se transforma in cateva luni intr-un dezastru”, spune arhirectul-sef al orasului, Radu Radoslav. Toate fatadele decojite au inceput sa cada din jurul burlanelor. Legea nr. 112 a stabilit pentru chiriasii care au cumparat de la stat o interdictie de instrainare a locuintei timp de zece ani. Prevederea a inghetat tranzactiile imobiliare, care puteau schimba proprietarii saraci cu persoane capabile sa plateasca pentru intretinerea palatelor. Legislatia financiara interzice statului sa aloce bani pentru reparatii la proprietati private, astfel incat autoritatea locala nu poate sprijini financiar repatiile. Si daca ar putea, banii sunt putini. Acest context a dus la starea de uzura avansata, care se poate observa cu ochiul liber de orice trecator.
Sibiul,un exemplu de urmat
Autoritatile locale timisorene au decis sa apeleze la Guvernul Federal German pentru a stopa degradarea. De cinci ani de zile, Guvernul Germaniei sustine derularea unui proiect de reabilitare a cladirilor istorice din Sibiu. Proiectul are doua componente: asistenta tehnica si asistenta financiara.Plecand de la situatia existenta in Timisoara, primarul Gheorghe Ciuhandu a solicitat Guvernului Germaniei extinderea acestui proiect si in capitala Banatului. „Dorinta noastra este sa stopam degradarea. Daca vom reusi acest lucru, vom incerca sa exploatam turistic noul aspect al orasului”, declara Gheorghe Ciuhandu. Expertii municipalitatii au inaintat Guvernului Romaniei documentatia necesara includerii subiectului pe agenda discutiilor interguvernamentale romano-germane in vederea obtinerii de asistenta tehnica si financiara din partea germana. Negocierile vor avea loc la inceputul anului viitor. Programul de reabilitare a cladirilor nu inseamna numai zugravirea lor exterioara. Se refera la mult mai multe componente, cum ar fi intarirea structurii de rezistenta, refacerea acoperisului, imbunatatirea confortului interior, inlocuirea ferestrelor sau restaurarea ornamentelor de pe fatade si, mai ales, reconstituirea stilului arhitectural si a culorii originale a imobilului.Expertii de la Societatea Germana pentru Colaborare Tehnica (GTZ) au inceput deja evaluarea situatiei. Jochen Gauly, consultant din partea GTZ si consilier in Ministerul Federal al Cooperarii, spune ca banii nu sunt principala problema. „In acest proiect, marea problema nu o constituie lipsa banilor. Spun asta pentru ca am vazut in oras cladiri care au fost refacute, dar lucrarile care s-au facut la ele au stricat mai mult decat degradarea initiala. Principala problema este pregatirea proprietarilor si a meseriasilor astfel incat renovarile sa respecte specificul fiecarei cladiri pentru conservarea identitatii orasului”, a spus Gauly. Momentan se realizeaza un sondaj de opinie printre proprietarii locuintelor din palatele „Micii Viene”, pentru evaluarea cat mai exacta a situatiei. „La Sibiu, dupa refacerea cladirilor a inceput sa creasca numarul de turisti. Nu stim exact cat conteaza faptul ca orasul are alt aspect, dar dupa demararea programului numarul turistilor s-a dublat”, a mai spus Jochen Gauly. Reabilitarea cladirilor inseamna si locuri de munca mai multe si mai stabile, prin revigorarea meseriilor traditionale si a turismului cultural. Pentru un oras ca Timisoara, plasat aproape de granita cu Ungaria si locuit de cateva zeci de mii de straini care au investit aici, cosmetizarea imaginii poate avea un efect pozitiv asupra economiei locale.
Conditiile colaborarii
· Consiliul Local Timisoara a adoptat deja o hotarare prin care este „legiferata” inceperea colaborarii cu GTZ, inca din 30 noiembrie 2004, sub denumirea: „Renovarea prudenta a cartierelor istorice in vederea dezvoltarii durabile si a revitalizarii economice a orasului Timisoara”.
· La capitolul tehnic, demarat deja, Guvernul Germaniei a stabilit cinci domenii de colaborare cu Timisoara.
1. Constituirea unui grup de ingineri si arhitecti care sa ofere consiliere cetatenilor, cu privire la caracteristicile fiecarei cladiri in parte.
2. Perfectionarea celor care se ocupa de restaurari, pentru ca in momentul de fata pe piata fortei de munca din Timisoara nu exista mestesugari calificati care sa faca acest gen de munca.
3. Implementarea unor noi modalitati de reabilitare, fata de cele existente, si atragerea de fonduri externe necesare pentru buna desfasurare a acestui program.
4. Consilierea specialistilor din institutiile implicate in acest proces de reabilitare a cladirilor.
5. Informarea cetatenilor cu privire la modalitatea corecta de reabilitare a cladirilor in care locuiesc.
6. In cazul Sibiului, ajutorul financiar al Germaniei are doua componente: imprumuturi care nu mai trebuie restituite si credite.
