O dispută, în aparenţă ca atâtea alte sute şi sute, din circuitul ATP a provocat scânteia. Acum, într-un sport de gentlemeni, mai toată lumea şi-a găsit subiectul predilect şi-l întoarce pe toate feţele: există sau nu meciuri trucate?
Fierul s-a încins pe tricoul numărului patru mondial, Nikolai Davidenko, odată cu partida pierdută în turul secund la Sopot, cu argentinianul Martin Vasallo Arguello, jucător plasat dincolo de poziţia 50 în ierarhia ATP. Rusul câştigase primul set, îl pierduse pe al doilea, iar în „decisiv“ a abandonat plângându-se de o accidentare. Până aici, nimic necurat. Dar când cea mai prestigioasă casă de pariuri de pe glob a dezvăluit o manevră ieşită din comun a pieţii, cazanul a dat în clocot.
După primul set, a plouat cu bani pe miza unei victorii a lui Arguello, Betfair contorizând influxul a milioane şi milioane de dolari, favorabil unui tenisman condus cu un set la zero de către al patrulea jucător al lumii. Şi un copil de zece ani ar fi sesizat că e ceva putred la mijloc! „Dacă vrei să câştigi bani, aceasta ar părea cea mai sigură metodă ce te-ar duce spre faliment“, a semnalat agenţia londoneză. Betfair a dat publicităţii apariţia unor „practici neobişnuite de pariere“ şi a apelat la o mişcare fără precedent, declarând nule toate pariurile efectuate pe meciul în cauză.
Întrebările au început să curgă. Preşedintele executiv al forului internaţional ce guvernează tenisul, Etienne de Villiers, a apelat la sintagma „elefantul din sufragerie“ care „a ieşit la lumină“.
Antrenorii «frecventează» site-urile de specialitate
Tenisul, un sport practicat în zeci de ţări, de către jucători ce vorbesc zeci de limbi şi sunt într-un dute-vino permanent pe patru continente. Starurile adună bani buni, dar restul, câteva sute bune de jucători, nu reuşesc să răzbată. A face poliţie într-o asemenea activitate e nebunie curată. Dar cazul lui Davidenko a deschis carapacea. Presa mondială de specialitate vuieşte. Deunăzi, cotidianul francez „L’Équipe“ a scormonit după dovezi în plus de ilegalitate, publicând un articol în care citează doi jucători de elită, denumiţi simbolic „Domnul A“ şi „Domnul B“, care declară că au fost cu adevărat martori ai unor „blaturi“, inclusiv la nivel de Masters, serie de turnee imediat inferioară celei de Grand Slam. Fiecare a mărturisit că i s-a oferit mită pentru a pierde o întâlnire. Partea mai interesantă abia urmează.
Unul dintre ei a dezvăluit că vestiarele jucătorilor sunt, de regulă, pline de persoane având laptopuri asupra lor şi că „60%-80% din antrenorii de tenis accesează site-urile de pariuri pe internet“. O plimbare prin locurile de odihnă ale tenismenilor a confirmat cu uşurinţă afirmaţiile, ATP instituind o regulă de ultimă oră (inclusiv la BCR Open România 2007), potrivit căreia este interzisă cu desăvârşire folosirea calculatoarelor portabile în interiorul arenelor. Pe lângă cei doi „Domni“ anonimi, există şi mărturii nominale. Jucători, precum americanul Paul Goldstein sau francezul Michael Llodra, s-au plâns că au fost abordaţi în trecut pentru „a influenţa“ deznodământul unei dispute. Soluţia cu care a venit cehul Thomas Berdych, ulterior unor dovezi de netăgăduit contra unui „inculpat“ sau altul, se referă la „suspendarea pe viaţă“. Chiar şi un jucător român profesionist, care nu a dorit să-şi dezvăluie identitatea, a admis că aceste practici murdare sunt cât se poate de reale, atât la jucători neconsacraţi, cât şi la cel mai înalt nivel.
Scotland Yard a intrat pe fir
Deja, laţul se strânge. Un expert a atras atenţia unui grup de tenismeni asupra pericolului de a fi atraşi în activităţi cu pariuri ilegale, moment în care a fost luat în râs, iar cei din jur erau de naţionalitate rusă! De fapt, cazul Davidenko n-a făcut decât să reactualizeze problema, care nu e de ieri de azi. Potrivit directorului de comunicare al ATP, Kris Dent, „caracatiţa“ s-a născut încă din 2003. Doar că, anul acesta, forul internaţional a deschis mai bine ochii, trasând noi directive, introducând pedepse severe sau dezvoltând parteneriate cu casele de pariuri, ce au alertat ATP, aşa cum s-a întâmplat la meciul lui Davidenko din Polonia. Există mai multe anchete declanşate în paralel, dintre care una efectuată chiar de Scotland Yard, dar încă nu s-a trecut la intervievarea propriu-zisă a jucătorului rus. O explicaţie ar putea fi aceea că „detectivii“ urmăresc mai întâi să dea de urma pariorilor în sine, pentru a face apoi legătura cu sportivul.
În scopul stopării fenomenului, măsuri severe au fost introduse la recent încheiatul US Open, arbitrii şi oficialii primind scrisori din partea organizatorilor, în care li s-au amintit regulile împotriva parierii. De asemenea, asociaţia americană de tenis le-a înmânat jucătorilor notificări asupra conduitei pe care trebuie să o adopte şi a angajat o firmă de pază condusă de un fost cap al poliţiei newyorkeze pentru a veghea cu stricteţe întreaga desfăşurare a turneului.
«Nimic nu poate fi mai rău pentru un sport profesionist decât să fie implicat într-un scandal de pariuri. Afectează grav integritatea jocului.»
Chris Widmaier, purtător de cuvânt al federaţiei americane
Miza
7.200.000 de dolari au fost mizaţi la Betfair contra marelui favorit într-un moment în care se afla la conducerea jocului, ridicând mari suspiciuni asupra unei practici din care atât pariorii, cât şi sportivul în cauză ar fi avut de câştigat prin mijloace ilicite.
ABC-ul pariurilor
Câstig Suma ce va fi returnată pariorilor după centralizarea rezultatelor. De exemplu, dacă mizaţi un RON pe victoria unui jucător cu o cotă de 3,00 şi acesta se impune, veţi premi 3 RON – 2 RON profit şi 1 RON mizat. În cazul pariurilor multiple, bazate pe o selecţie de mai multe meciuri, calcularea câştigului se face prin înmulţirea tuturor cotelor şi, în final, a mizei.
Miza pariului Reprezintă suma investită de parior într-un jucător/ meci/ combinaţie de meciuri.
„Piata“ pariului Un gen de bursă de valori pentru pariori.
Ca şi cum aţi cumpăra acţiuni la bursă; în cazul în care ajungeţi la concluzia că sunt ieftine (subevaluate), puteţi efectua o selecţie pentru a câştiga prin mizarea unei sume importante. De asemenea, ca şi în situaţia tranzacţiilor bursiere, când vi se par prea „scumpe“ (supraevaluate), puteţi propune o selecţie atunci când simţiţi cotaţiile insuficient de generoase (opţiune limitată la unele casele de pariuri). Drept rezultat, cotele aferente unei partide pot fluctua în sus şi în jos în funcţie de răspunsul pieţii.
Pariuri ante-post Pentru acest gen de pariuri, se ia în calcul un turneu care încă nu a început, prin indicarea, de exemplu, a câştigătorului finalei.
Pariuri În desfasurare Presupune alegerea deznodământului unui set/ meci în timpul disputării acestuia.
Pariuri online Jucătorul utilizează o casă de pariuri electronică, accesând internetul, pentru a-şi plasa miza, fără a se deplasa dintr-un loc într-altul. Înscrierea se face pe baza unui card, plata câştigurilor efectuându-se, de asemenea, pe cardul respectiv.
Pariuri prin SMS Pentru efectuarea acestui gen de pariuri, e nevoie de deschiderea unui cont la o casă de pariuri sau o bancă. Jucătorul îşi plasează miza prin expedierea unui mesaj pe telefonul mobil.
Cum se transformă cunoştinţele în profit
În situaţia în care mai multe indicii ce ţi-au fost furnizate sau pe care le intuieşti te conduc spre un anumit rezultat al meciului, cele mai recomandate metode de pariere sunt următoarele:
Pariul pe rezultat – Cel mai simplu mod, dar se poate lovi de limitarea numărului de meciuri „single“ la care jucătorul are acces.
Pariul pe scor – Cota unui tenisman la victorie cu un anumit scor (două seturi la zero, două seturi la unu). Se bazează pe un deznodământ specific şi, implicit, sunt mai greu de intuit. Pariuri pe un scor exact (de exemplu, 6-4, 6-4) sunt de obicei acceptate, dar această modalitate ţine mai mult de noroc.
Mize mari Pe victoria favoritului – prin oferirea unei sume mai importante, veţi avea ocazia colectării uneia şi mai mari.
Miza În timpul meciului pe un deznodământ neaşteptat – la casele de pariuri online, cotele se modifică odată cu înaintarea în meci, în funcţie de ce jucător pare mai probabil, în momentul respectiv, că va câştiga. Pariorii care cunosc rezultatul înaintea unui meci pot miza pe un jucător care conduce cu un set şi un break în setul secund, dar intenţionează să piardă. Sau, mizează pe un tenisman care în mod deliberat a lăsat-o mai moale la început, dar care intenţionează să revină mai apoi.
Variantele 1-4, în diverse combinaţii.
Meciuri suspectate
Sopot, august 2007
Michal Przysiezny (Polonia) – Filippo Volandri (Italia) 6-4, 2-6, 7-5
Se presupune că Volandri ar fi „vândut“ primul set, pentru a i se creşte cota de pariu la victorie în setul al doilea. Italianul, numărul 29 mondial, pornea evident ca favorit; cotele au ajuns de la 1,10 la 1,80 înaintea startului meciului.
Palermo, septembrie 2006
Martin Vassallo Arguello (Argentina) – Juan-Pablo Guzman (Argentina) 2-6, 6-3, 7-5
Meci din turul întâi; au existat mari fluctuaţii în ceea ce priveşte parierea, indicând faptul că meciul era prestabilit a se încheia în trei seturi. Înainte de meci, Guzman a ajuns de la 2,60 la 1,20. Deşi conducea cu 6-2, 2-0, sume mari au fost pariate contra lui în setul secund.
Gstaad, iulie 2005
Sargis Sargsian (Armenia) – Nikolai Davidenko (Rusia) 6-1, 1-0 abandon
Davidenko a fost bănuit de retragere premeditată. Mulţi pariori au mizat pe Sargsian pe pariuri ce necesitau rezultatul primului set. Două case de pariuri au fost atât de convinse de ilegalitate încât au refuzat să achite câştigurile.
Bucuresti, septembrie 2006
Filippo Volandri (Italia) – Simone Vagnozzi (Italia) 3-6, 6-2, 6-2
Volandri a întâlnit un compatriot mult mai slab clasat (locul 194 ATP). Sume mari au fost plasate pe o victorie a lui, dar în trei seturi. Ca rezultat al evoluţiei pieţii, cota pentru 2-1 la seturi a ajuns de la 4,50 la 1,70, bănuindu-se că cei doi italieni s-au pus de acord asupra scorului.
