Luna ianuarie a fost o perioada foarte dificila pentru brokeri. Cei mai multi au avut valori ale tranzactiilor de pe urma carora cu greu si-au putut acoperi cheltuielile de functionare. De profit nici nu s-a mai pus problema, in cele mai multe cazuri. Februarie insa a aratat ca, de fapt, aceasta este situatia cu care intermediarii se vor confrunta mult timp de acum incolo. Desi valoarea tranzactiilor totale decontate prin Societatea Nationala de Depozitare, Decontare si Compensare a crescut cu 25%, de la 119 miliarde la 149 miliarde lei, numarul societatilor de valori mobiliare (SVM) care au intrat in operatiuni de decontare a scazut la 151, de la 155 in luna ianuarie.
Clasamentul intocmit de SNCDD nu ia in calcul decontarile realizate pentru Fondul Proprietatii de Stat si nici operatiunile cross desfasurate cu cumparatori si vanzatori, clienti ai aceluiasi SVM. La valoarea totala mentionata mai sus ar trebui adaugate deci si aceste cifre. O estimare cat de cat apropiata de realitate in ceea ce priveste tranzactiile cross este insa aproape imposibil de facut.
SNCDD a inclus in clasament ofertele si plasamentele private desfasurate anterior, dar a caror decontare s-a facut in luna februarie. Asa se face ca respectivul top nu prea mai reflecta pozitia fiecarui intermediar in piata, ci abilitatea de a-si castiga derularea unei oferte publice. In general, este vorba de oferte publice de cumparare, pentru ca acestea se lanseaza din abundenta de la inceputul anului.
Varful topului este ocupat deci de brokeri care, in ultimul timp, s-au specializat in astfel de operatiuni. Gelsor, Vanguard si Active International ocupa, in ordine, locurile doi, trei si patru. Restul primelor zece locuri este ocupat, in general, de brokeri care astazi sunt in top, iar luna urmatoare nu se mai regasesc nici macar printre primii 100. Explicatia sta tocmai in ofertele publice de cumparare si in tranzactiile facute de clienti care doresc acapararea unor firme cotate.
Companiile straine de brokeraj sunt raspandite peste tot in clasament, dar se concentreaza mai ales in zona pozitiilor de mijloc. Acelasi lucru se intampla cu companii romanesti mari ai caror clienti straini dictau odinioara mersul pietei. Cat timp capitalul strain a vazut in Romania un loc bun pentru investitii de portofoliu, brokerii care au atras aceste capitaluri au trait fericiti un trai imbelsugat. Miscarile in conturile clientilor straini sunt astazi reduse la minimum ceea ce face ca si intermediarii cu care lucreaza sa se afle intr-o situatie delicata.
Conform statisticilor realizate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, in luna februarie au intrat pe piata de capital din Romania sume in valuta echivalente cu 50 miliarde lei. Pentru comparatie, aceleasi statistici realizate pentru anul trecut arata ca, in octombrie, intrarile se cifrau la 238 miliarde lei (echivalentul sumelor in diferite valute).
Interesant este faptul ca, in raportarile CNVM, apar inca statistici privind taxa de 1,5% calculata asupra tranzactiilor de cumparare. Desi legea prin care se percepea aceasta taxa a fost abrogata la sfarsitul anului trecut, o data cu aparitia Legii nr. 241, confuzia persista intrucat Ministerul Finantelor sustine ca trebuie platita in continuare. Motivatia lor este absurda, dar brokerii prefera sa o perceapa taxa in continuare pentru a nu intra in contradictie cu fiscul. Astfel, Finantele sustin ca Legea bugetului a suspendat aplicarea facilitatilor acordate de Legea nr. 241 si ca taxa se plateste in continuare. Absurditatea consta in aceea ca, de fapt, Legea bugetului a suspendat doar facilitatile, fara sa afecteze celelalte prevederi ale Legii nr. 241. Oricum, din suma de 338 milioane calculata ca reprezentand taxa pe tranzactii de cumparare, nu au fost virate la buget decat 4,6 milioane lei.