Reforma, anunţată iniţial în luna decembrie 2012, vine în întâmpinarea îngrijorărilor potrivit cărora contribuabilii americani vor trebui să plătească nota de plată în situaţia în care filialele americane ale băncilor străine vor avea nevoie de un plan de salvare.
Marile bănci străine cu operaţiuni considerabile în SUA, precum Deutsche Bank sau Barclays, au încercat să relaxeze normele care le vor obliga să transfere mai mult capital din Europa, însă oficialul Fed responsabil cu reglementarea financiară, Daniel Tarullo, nu a dat niciun semn că Fed va face concesii, iar analiştii estimează că Banca Centrală americană va păstra cea mai mare parte a propunerii de la finele lui 2012.
'Nimic nu sugerează că Fed şi-a relaxat poziţia, cel puţin pentru marile bănci', a declarat Greg Lyons, specialist pe reglementarea bancară în cadrul firmei de avocatură Debevoise & Plimpton din New York.
Europa şi SUA au opinii divergente cu privire la modul de aplicare a regulilor privind filialele băncilor străine, iar planul Fed, la fel ca şi înăsprirea normelor de capital acceptate la nivel mondial, nu au făcut decât să lărgească prăpastia.
Proiectul de directivă al Fed prevede că marile bănci străine vor trebui să înfiinţeze un holding intermediar care ar urma să respecte aceleaşi norme de capital şi îndatorare ca şi băncile americane. Acest lucru ar urma să reducă flexibilitatea băncilor străine în materie de transfer de capital, comparativ cu normele actuale care permit băncilor străine să utilizeze normele de capital din ţara de origine.
În schimb, cei cinci membri ai Consiliului guvernatorilor Fed, care se reunesc marţi, ar putea accepta totuşi să limiteze numărul băncilor care ar fi obligate să respecte noile norme mai stricte.
'Credem că, la final, noile norme vor fi impuse numai băncilor străine care au active de cel puţin 50 de miliarde de dolari în SUA', a declarat o sursă din industria bancară.
Iniţial, pragul activelor pentru subsidiarele americane ale băncilor străine a fost fixat la 10 miliarde de dolari. Odată cu majorarea la 50 de miliarde de dolari, numărul instituţiilor afectate de înăsprirea normelor de capital ar scădea la 18, în loc de 26, conform propunerii iniţiale, a mai spus sursa.
Odinioară, SUA se bazau pe organismele străine de supervizare pentru supravegherea băncilor lor, ceea ce le permitea acestora din urmă să deţină mai puţin capital decât concurentele americane.
Însă, această politică a luat sfârşit după criza financiară, când Fed a fost obligată să acorde credite de urgenţă în valoare de sute de miliarde de dolari pentru diviziile băncilor străine aflate în dificultate. AGERPRES
