Rezerva Federală a Statelor Unite a anunţat, joi, că intenţionează să reducă ritmul achiziţionării de obligaţiuni pentru a doua lună consecutiv, pe fondul nivelului scăzut al ratei şomajului şi a evoluţiei solide a economiei americane, transmite BBC, citat de Agerpres.
Achiziţiile de obligaţiuni derulate de Fed se împart astfel: 35 de miliarde de dolari pentru bonuri de Trezorerie şi 30 de miliarde de dolari pentru titluri cu garanţii imobiliare.
După şedinţa de politică monetară de joi, Fed a anunţat că va reduce cu aproximativ zece miliarde de dolari pe lună programul de achiziţionare de obligaţiuni, destinat stimulării activităţii economice şi menţinerii unei rate scăzute a dobânzilor.'Creşterea economiei SUA s-a accelerat' de la ultima reuniune de politică monetară din decembrie, se arată în comunicatul publicat de Fed. De asemenea, Rezerva Federală a Statelor Unite a menţinut rata dobânzii de referinţă la zero, nivel stabilit în decembrie 2008.
Decizia Fed privind reducerea achiziţionării de obligaţiuni pentru a doua lună consecutiv vine în ciuda turbulenţelor de pe pieţele emergente, afectate de perspectiva majorării ratelor dobânzilor pe plan mondial. 'Decizia Rezervei Federale a Statelor Unite arată că instituţia a rezistat presiunilor', susţine analistul Marc Chandler, de la Brown Brothers Harriman, adăugând că în declaraţia Fed nu se face nici o referire la turbulenţele de pe pieţele emergente, cum ar fi Turcia, Africa de Sud şi Argentina.
Băncile centrale din India, Argentina, Rusia, Turcia şi Africa de Sud au decis fie să majoreze agresiv dobânda de bază, fie să controleze achiziţiile de valută sau să injecteze lichidităţi pe piaţă, în ideea de a frâna fenomenul de fugă a capitalurilor, care a condus la deprecierea monedelor lor în ultimele luni. Cea mai recentă decizie a venit de la Banca Centrală a Africii de Sud, care, miercuri, a majorat dobânda repo cu 50 de puncte de bază, până la 5,5%, în condiţiile în care moneda naţională (rand-ul) este la cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani. Anterior, la o reuniune de urgenţă organizată marţi seară, Banca Centrală a Turciei a majorat puternic dobânda de politică monetară până la 10%, de la 4,4%, în încercarea de a opri deprecierea lirei în raport cu dolarul şi moneda euro. Însă, toate aceste măsuri adoptate de băncile centrale nu au avut decât un efect temporar, rubla rusească reluându-şi scăderea, iar lira turcească a revenit la nivelul la care era înainte de anunţarea majorării dobânzii de bază.
'Trebuie salutate băncile centrale care au trecut la contra-atac, însă este puţin probabil ca aceste acţiuni să aibă un impact pe termen lung, deoarece nu rezolvă problemele fundamentale care afectează economiile lor', a avertizat Kathleen Brooks, analist la Forex.com.
Începând din vara anului trecut, investitorii renunţă masiv la monedele emergente, spre care s-au orientat anterior în încercarea de a absorbi o parte din lichidităţile în exces injectate de Rezerva Federală americană (Fed) pentru a susţine economia SUA. Prespectiva reducerii injecţiilor masive de lichidităţi ale Fed a declanşat o degringoladă în rândul monedelor emergente, tendinţa accelerându-se la sfârşitul lui 2013, când oficialii Fed au confirmat că o primă reducere de la 85 la 75 de miliarde de dolari a achiziţiilor de active va fi pusă în aplicare în luna ianuarie 2014.
Luna trecută, rata şomajului a scăzut luna trecută la 6,7%, cel mai redus nivel din octombrie 2008.