În contextul scandalului de la Spitalul Sf. Pantelimon din Capitală, Federația "Solidaritatea Sanitară" a transmis marți, pe 13 august, că este nevoie de regândirea sistemului de monitorizare etică a modului în care funcționează spitalele.
Federația „Solidaritatea Sanitară”, despre opinia negativă a populației privind sistemul public de sănătate
Federația „Solidaritatea Sanitară” din România a exprimat, într-un comunicat de presă, regretul față de curentul de opinie negativ ce vizează sistemul public de sănătate. În mesajul transmis, organizația a subliniat că în domeniul sanitar, prudența este esențială, având în vedere că sunt în joc viața și sănătatea cetățenilor.
Potrivit sursei citate, problema nu este doar în percepțiile publicului, ci și în acțiunile întreprinse pentru a restabili încrederea acestora și pentru a demonstra că aceasta este meritată, în paralel cu limitarea efectelor secundare ale prezentării cazurilor. Federația a subliniat importanța eforturilor sistemului public de sănătate pentru a recâștiga încrederea populației.
Federația a transmis că „indiferent de rezultatele anchetei şi procesului celor doi medici de la Spitalul Pantelimon din Bucureşti, este clar că sistemul sanitar are o serie de probleme ce necesită o rapidă soluţionare”.
Sindicaliștii cer reintroducerea eticienilor în spitale
Organizația sindicală a declarat că, deși fiecare spital ar trebui să aibă un Consiliu etic cu rol clar în prevenirea unor astfel de situații, în cazul Spitalului Sf. Pantelimon din București, Consiliul etic, care include și un reprezentant al unei asociații de pacienți, nu și-a îndeplinit atribuțiile. Potrivit analizei Anuarului etic național pentru anul 2023, Consiliul nu a abordat probleme de natura celei actuale. Organizația a subliniat necesitatea regândirii sistemului de monitorizare etică a spitalelor, menționând că una dintre măsurile solicitate este introducerea eticienilor în spitale.
Sindicaliștii au subliniat că, în cazul de la acest spital, una dintre problemele implicite este reprezentată de relațiile profesionale dintre medici și asistentele medicale, precum și modul în care sunt rezolvate neînțelegerile legate de atribuțiile fiecărei categorii profesionale.
„Deşi solicităm de câţiva ani autorităţilor şi organismelor profesionale ca toate situaţiile de acest tip, neînţelegerile dintre categoriile de personal privind atribuţiile fiecăreia, să fie rezolvate prin intervenţia comună a celor două organisme profesionale, ne izbim continuu de un zid de indiferenţă.
Preluarea acestei sarcini fireşti de către organismele profesionale ar creşte semnificativ, ponderea raportării problemelor (şi, în consecinţă, conştientizări acestora de către organismele profesionale), amploarea celor rezolvate şi ar diminua presiunile existente pe umerii profesioniştilor din sănătate”, au afirmat sindicaliştii.
Neglijarea eticii reprezintă o mare problemă
Aceștia au menționat că neglijarea unor aspecte esențiale ale formării profesionale continue, cum ar fi etica, deontologia profesională și relațiile de muncă, reprezintă o altă problemă ce necesită intervenție.
„Opiniile cetăţenilor contează şi datorită consecinţelor acestora. Deoarece uneori putem avea referinţe inadecvate, determinate de generalizări pripite ale unor cazuri, de cât de frecvent sunt reluate anumite informaţii în mass media şi de modalitatea în care ne sunt prezentate, opiniile noastre pot să ne inducă în eroare. Informarea publicului, atunci când nu face obiectul unei abordări raţionale, poate avea consecinţe neintenţionate.
Ilustrăm acest lucru prin următorul exemplu: percepţia eronată a pericolului deturnării avioanelor de către terorişti a făcut ca alegerea utilizării autoturismelor în locul transportului aerian, în primele 6 luni după 11 septembrie 2001, să cauzeze un număr de victime (din accidente rutiere) comparabil cu cel rezultat din atacul terorist.
Ne temem că modul în care este perceput sistemul de sănătate să nu facă cu mult mai multe victime decât cele indicate de ancheta procurorilor în cazul în discuţie”, a mai transmis Federaţia Solidaritatea Sanitară.
Nu există alternativă privată la serviciile de Terapie Intensivă publice
Sindicaliştii au mai subliniat că nu există alternativă privată pentru serviciile de Terapie Intensivă publice dintr-un motiv simplu: acestea nu sunt profitabile.
„Costurile acestor tipuri de serviciu depăşesc posibilităţile financiare ale cetăţenilor. Scăderea adresabilităţii secţiilor de Terapie Intensivă din sectorul public, cauzată de neîncredere şi teamă indusă de modalitatea în care sunt prezentate informaţiile publice, poate avea drept corelativ o creştere a morbidităţii şi mortalităţii populaţiei.
Acesta este tipul de efect pe care încercăm să-l prevenim atunci când solicităm atenţie la consecinţele modalităţii în care sunt prezentate public cazurile din sănătate (mai ales de către instituţiile statului), respectiv o abordare raţională a acestora”, a precizat Federaţia.