Monica Mândruţiu este cea care controlează calitatea berilor produse la Ursus Breweries. Cum se măsoară orgoliul unui berar? Numărând medaliile incluse pe etichetă doar pentru cunoscători. Oricum, consumatorul nu sesizează diferenţa între concursurile de prestigiu şi cele de „mâna a doua“. Berarul-şef de la Ursus este o femeie. Monica Mândruţiu a ajuns în domeniu chiar după absolvirea facultăţii, în 1990. De atunci, a promovat constant, a participat la r
Monica Mândruţiu este cea care controlează calitatea berilor produse la Ursus Breweries. Cum se măsoară orgoliul unui berar? Numărând medaliile incluse pe etichetă doar pentru cunoscători. Oricum, consumatorul nu sesizează diferenţa între concursurile de prestigiu şi cele de „mâna a doua“.
Berarul-şef de la Ursus este o femeie. Monica Mândruţiu a ajuns în domeniu chiar după absolvirea facultăţii, în 1990. De atunci, a promovat constant, a participat la renumite concursuri internaţionale de degustare şi a ajuns director de calitate şi fabricarea berii la Ursus. Cu alte cuvinte, este femeia care face berea pe gustul bărbaţilor. Şi, cu siguranţă, e demult trecută vremea în care putea bea o bere ca un consumator de rând, fără să analizeze gustul când dă noroc cu prietenii. „Este, practic, o deformaţie profesională, aşa cum se întâmplă în mai toate meseriile“, explică ea. Adică, la fiecare halbă, se concentrează asupra gustului, încercând să descopere care din cele 122 de arome ce se pot găsi într-o bere sunt conţinute de băutura respectivă. „Trebuie să le cunoşti pe toate, dar nu e suficient. Trebuie să ştii şi procesul tehnologic, pentru că trebuie să optimizezi totul, şi dacă o aromă e diferită trebuie să ştii ce a determinat-o“, dezvăluie berarul câte ceva dintr-o meserie puţin cunoscută.
Însă activitatea ei nu se rezumă la acestea. Performanţele i-au fost recunoscute, astfel încât în 1999 a devenit membră a Comisiei Europene de degustare a SABMiller şi a fost invitată ca membru în juriile mai multor concursuri internaţionale de prestigiu din domeniu. Mai mult, calitatea berilor la a căror producţie contribuie a fost recunoscută prin distincţiile câştigate de-a lungul timpului: Ursus Premium deţine zece astfel de medalii, Timişoreana, trei şi Ursus Black, alte două.
Medalia, un avantaj relevant pentru partenerii de afaceri
Nu puţine sunt companiile care participă la numeroasele concursuri de degustare, organizate anual în mai multe ţări din lume. Despre companiile care se întorc acasă cu mâna goală nu prea se aude, dar cine aduce o medalie are grijă să facă cunoscut tuturor acest lucru, prin comunicate, dar şi prin includerea informaţiei pe etichetele sticlelor. Însă, nu pentru a fideliza sau atrage consumatorii, ci pentru orgoliul echipei care lucrează la acel produs.
„Noi trăim şi respirăm mărcile şi businessul pe care-l conducem, însă omul din faţa raftului are un alt sistem de referinţă, în care premiile câştigate la concursuri nu au mare importanţă“, explică Liviu Irimia, director de marketing la InBev România. „În cel mai bun caz, dacă eşti crezut pe cuvânt, premiile pot comunica ceva legat de calitatea mărcii respective şi pot conduce la creşterea gradului de încercare a mărcii. Însă, în realitate, o marcă este considerată de calitate sau nu după ce consumatorul a încercat-o.“ Compania decide, fără vreo influenţă din afara ţării, la ce concursuri participă şi cu ce mărci locale.
Iar Marius Ursache, director de creaţie la Grapefruit, confirmă: premiul este un avantaj ce poate fi speculat în comunicare, dar nu în relaţia cu consumatorul direct. Este mai relevant în zona de furnizori, parteneri de afaceri etc. „Dacă scoatem medaliile de pe o etichetă de bere, brandul respectiv nu se schimbă cu nimic“, spune el. „Lucrăm într-o industrie în care aceste clişee, la nivel general, pot transmite o idee de clasic, de reputaţie mai bună, de tradiţie. Din acest motiv, uneori se ajunge la comunicarea unor medalii câştigate la concursuri irelevante“.
Şi totuşi, cum putem identifica acele competiţii de prestigiu, cu adevărat importante, din marea masă de competiţii organizate anual? Nu putem. „În asta constă mica şmecherie de marketing“, spune Răzvan Căpănescu, director de creaţie la Publicis. „Sunt foarte multe concursuri şi orice bere care trece de medie va fi invariabil prezentă la foarte multe şi va câştiga o medalie. Dar nu există o ierarhie la care să se facă o raportare, ceva de genul Oscar sau Cannes, ca în cazul filmelor. Este ca un control minim de calitate“.
Influenţa pe care o poate avea un astfel de premiu asupra valorii brandului sau chiar a afacerii în sine este aproape imposibil de evaluat. „Cu greu cred că se poate stabili o relaţie directă, dar sigur există un impact pozitiv în interiorul organizaţiei, care se traduce apoi şi în rezultate de business“. Premiul este, în primul rând, un motiv de mândrie profesională, dar şi o reconfirmare a faptului că berile româneşti sunt într-adevăr la înălţime oriunde în lume, nu doar faţă de alte beri produse în România.
Iar cei care decid cine ia premiul sunt oameni precum Monica Mândruţiu, care au trecut în CV-urile personale mai multe studii şi traininguri de specialitate. „Nu este o muncă subiectivă, cum poate cred unii. Am fost educaţi să recunoaştem toate aromele care apar, iar educarea gustului ia foarte mult timp“, conchide ea.
Concursuri
Reprezentanţii Ursus spun că cele mai importante competiţii internaţionale din industria berii sunt: World Beer Cup (SUA), Australian International Beer Awards, Brewing Industry International Awards (Marea Britanie), European Beer Star (Germania) şi Monde Selection (Belgia). Fiecare dintre aceste concursuri este recunoscut pentru prestigiul său şi se bucură de o tradiţie îndelungată în cadrul industriei berii.