Una din trei companii este condusă de o femeie, iar mai bine de 36% dintre întreprinderile mici şi mijlocii din țară sunt deţinute de femei. Un document al băncii Goldman Sachs, intitulat „Puterea poșetei“, proclamă femeile drept motor al viitorului și subliniază că felul în care acestea vor cheltui în viitor – cu accent pe domenii ca sănătate, educație, bunăstarea copiilor – „va sprijini dezvoltarea capitalului uman“ în mai mare măsură decât cheltuielile făcute de bărbați, care urmează „să alimenteze creșterea economică în anii ce vin“. În același timp, creșterea economică va continua să stimuleze egalitatea între sexe, un „cerc virtuos“ care a avut deja un impact masiv asupra statutului femeii peste tot în lume.

Mediul de business feminin din România cunoaşte și el o dezvoltare din ce în ce mai accelerată, în condiţiile în care tot mai multe companii cooptează în conducere reprezentate ale sexului frumos şi din ce în ce mai multe firme sunt deschise de către femei-antreprenor.

De altfel, potrivit datelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), afacerile conduse de femei au înregistrat, în ultimii trei ani, o creştere anuală a cifrei de afaceri cu 2% mai mare decât media naţională a companiilor. Și mai exact, sunt puțin peste 793.000 de firme active în România, iar aproape 370.000 de femei sunt implicate în afaceri, în calitate de acţionari. Adică 46,6% dintre societăţile comerciale active pe piaţa românească sunt deținute de femei. Domeniile în care doamnele aleg, cel mai adesea, să-şi deschidă o afacere, sunt cele din zona de servicii (consultanţă în afaceri, saloane de înfrumuseţare) şi comerţ (farmacii, magazine alimentare şi îmbrăcăminte). Conform aceloraşi date, cele mai mari oraşe ale ţării – Bucureşti, Cluj şi Iași – concentrează peste 30% din afacerile înfiinţate în ultimii doi ani de femei, iar ponderea firmelor deţinute de doamne este cu 4% mai mare faţă de media naţională în aceste trei mari aglomerări urbane.
În cazul PFA-urilor, întreprinderilor individuale şi familiale, 39,4% din cele peste 316.500 de astfel de înregistrări la ONRC, aparțin femeilor. În topul judeţelor şi oraşelor ţării, lider autoritar rămâne Bucureştiul, unde sunt înregistrate 11.540 de femei care lucrează ca persoane fizice autorizate, întreprindere individuală (II) sau familială (IF), urmate de cele din Iași (6.895 înregistrări), de doamnele din Cluj (6.868) și Bihor (6.819).
„Multe femei au atenţie distributivă şi sunt excelente când vine vorba de colaborare. Nu le este frică să încerce lucruri noi şi nu se tem de greşeli, atâta timp cât pot fi constructive“, comentează datele statistice Dana Demetrian, vicepreşedinte Retail&Private Banking BCR, cea mai mare bancă locală. În opinia ei, „femeile au dovedit că pot face faţă multor provocări din domeniul de business datorită ambiţiei şi dorinţei lor de a cunoaşte lucrurile în detaliu“. Anca Petcu, director Reţea Corporate BCR o completează: „Prin ambiţia şi eleganţa de care dau dovadă, doamnelor li se acordă un loc din ce în ce mai important în lumea afacerilor, iar contribuţia lor managerială se regăseşte direct în performanţa business-urilor şi în cifra de afaceri a companiilor“.

O dovadă a dorinţei de emancipare financiară a femeilor din România stă și în modul în care acestea se raportează la produsele financiare, precum şi în comportamentul investiţional. Datele BCR, de exemplu, arată că femeile sunt mai conservatoare faţă de bărbaţi în ceea ce priveşte selecţia tipului de investiţie, în condiţiile în care peste 64.000 de femei au investit în fonduri de obligaţiuni şi piaţa monetară, fonduri cu un grad de risc scăzut, cu 4% mai multe decât bărbaţii. Femeile sunt și mai bun-platnice decât bărbaţii. Până la sfârşitul anului trecut, aproximativ 41% din portofoliul de credite al BCR era deţinut de femei şi numai 38% dintre doamne se înscriau în categoria creditelor neperformante, în comparaţie cu 62% – cota mult mai ridicată a domnilor. De altfel, economiștii au studiat și felul în care femeile cheltuiesc, în comparație cu bărbații, și tendința este de a cheltui pe lucruri legate de bunăstarea oamenilor, ca sănătatea și educațiea. Mai au și tendința de a economisi mai mult și dovedesc că au un comportament mai puțin riscant, din punct de vedere financiar.

Așadar nu mai există niciun dubiu că și în România din ce în ce mai multe femei intră în rolul de susținător al familiei. Dar cât de dificil este pentru o femeie de succes să găsească echilibrul între timpul destinat job-ului și timpul petrecut cu familia? „Găsirea echilibrului este un deziderat greu de atins. Profesia și viața de familie, mai ales în cazul în care ai devenit un profesionist de succes, sunt greu de împăcat. Păstrarea reputației și succesului sunt mult mai dificil de păstrat decât de atins“, mărturisește Manuela Nestor, partener coordonator al casei de avocatură NNDKP. „Norocul meu – continuă avocata – a fost că firma a fost familia mea (având în vedere că soțul meu avocatul Ion Nestor a fost alături de mine permanent, am lucrat cot la cot, amândoi contribuind în egală măsură la succes). Așadar, eu am fost cu familia mereu, mult discutata problema a echilibrului dintre profesie și viața de familie nefiind acută. Probabil că fiul meu Alexandru are o perspectiva diferită, dar în final sper ca a înțeles că părinții au și ei visele lor și că punând in balanță avantajele obținute versus timpul mai scurt petrecut împreună, a meritat efortul“.

Atunci când crezi în ideea ta și ai și pregătirea necesară, succesul este mult mai usor de atins. Este și rețeta Mihaelei Mitroi, liderul Departamentului de consultanţă fiscală şi juridică al PwC România, care spune că nu știe alte ingrediente secrete pentru o carieră de success, în afară de „seriozitatea în muncă, perseverenţa şi onestitatea. Nu poţi construi o carieră solidă decât pe astfel de valori“. Când vine vorba despre calităţile unei doamne în business, Mihaela Mitroi crede că „în primul rând, o femeie trebuie să fie confortabilă cu ea însăşi, să-şi asume feminitatea cu naturaleţe, nu ca pe o vulnerabilitate, ci ca un atu. De asemenea, o femeie trebuie să-şi pună în valoare intuiţia naturală şi să înveţe să asculte de aceasta, mai ales în gestionarea relaţiilor interumane“.

Mai departe, cum se vede viitorul antreprenoriatului feminin în România prin ochii doamnelor care se bucură deja de succes și notorietate? „Societatea oferă acum mult mai multe facilități care permit femeilor să se elibereze de povara casnică și să-și urmeze vocația antreprenorială dacă o au. Cunoașterea în orice domeniu este disponibilă femeilor în aceeași măsură cu bărbații, talentul, perseverența și inteligența sunt prezente în România“, subliniază Manuela Nestor. „Problema – atrage ea atenția – este educația femeilor la nivel de masă. Excepții vor exista întotdeauna, dar educația antreprenorială trebuie făcută de la nivelul scolii generale. Există antreprenori mari și mici. Ei sunt deopotrivă utili societății și familiei lor, dar trebuie educați și trebuie ca mentalitatea antreprenorială, potrivnică ideii «sa ne dea statul» să devină majoritară“.


Profesia și viața de familie , mai ales în cazul în care ai devenit un profesionist de succes, sunt greu de împăcat. Păstrarea reputației și succesului sunt mult mai dificil de menținut decât de atins.
Manuela Nestor, partener coordonator al casei de avocatură NNDKP

Multe femei au atenţie distributivă şi sunt excelente când vine vorba de colaborare. Nu le este frică să încerce lucruri noi şi nu se tem de greşeli, atâta timp cât pot fi constructive.
Dana Demetrian, vicepreşedinte Retail&Private Banking BCR

O femeie poate fi mai empatică, lucru extrem de important pentru un lider. Poate fi mai atentă la semnalele celor din jurul său, mai concentrată pe detalii care fac diferenţa, se bazează mai mult pe intuiție. Faptul că femeile știu să asculte și sunt empatice, este un avantaj.
Mariana Gheorghe, CEO OMV Petrom

Business la feminin

Are în jur de 44 de ani, este inteligentă, educată și axată (mai ales) pe consultanță și retail – așa arată portretul-robot al femeii care face afaceri în România, potrivit unei analize a companiei de servicii financiare KeysFin. Spre deosebire de anii trecuţi, tot mai multe femei intră în afaceri, dovadă că peste 200.000 de firme au ca acţionari majoritari reprezentante ale sexului frumos. Cele mai multe femei fac afaceri în Bucureşti, Cluj și Timiş, iar comerţul cu amănuntul este domeniul le atrage ca un magnet. Raportat la bărbaţi, femeile conduc majoritatea afacerilor din sănătate şi asistenţă socială.