Lumea este condusă de bărbaţi. Afacerile sunt conduse de bărbaţi. Capul familiei este bărbatul. De ce au rămas femeile mereu în urmă? Şi de ce sunt, totuşi, atåt de apreciate în societatea modernă?
Am încercat să găsim răspunsuri argumentate la aceste întrebări cu ajutorul specialiştilor, dar şi al femeilor care au „spart” tiparele societăţii conduse numai de bărbaţi. Explicaţiile lor sunt simple, dar merg la esenţe.
Conducerea aparţine bărbaţilor pentru că aşa vor femeile. Este o problemă de interes şi determinare personală, consideră o femeie de afaceri de mare succes acum, Anca Mitu. Dacă vrei, oricånd poţi intra, cu drepturi egale, în lumea bărbaţilor. Directoarea generală de la Sealynx Automotive crede totuşi că ar fi vorba şi de o conspiraţie a celor patru puteri din stat. Cel puţin în Romånia, iar presa este una extrem de implicată în această conjuraţie împotriva femeii, în opinia Luminiţei Såmbotin. „Întotdeauna, cånd un ziarist este pus să aleagă între doi interlocutori, va opta pentru un bărbat, deoarece articolul va avea un impact mai mare asupra cititorilor.” Nici legile nu ajută mai mult. Dovadă, faptul că un angajator poate oricånd prefera un bărbat unei femei, fără să se poată pune în discuţie discriminarea.
Femeile sunt mai vulnerabile emoţional, crede o cunoscută consultantă în domeniul resurselor umane, Mădălina Popescu. Odată ajunse într-un post de management, femeile sunt tentate să conducă „cu sufletul”. Gravă greşeală de management, în viziunea expertei de la Pluri Consultants. Vulnerabilitatea emoţională face femeile să fie şi mai expuse la stres, ceea ce, în condiţii de criză sau de presiune crescută, determină o „anduranţă” mai scăzută decåt a bărbaţilor. La fel de adevărat este şi faptul că femeile au calităţi de antreprenor într-o proporţie mult mai mică decåt bărbaţii, calităţi absolut necesare într-un post de top management, în opinia Mădălinei Popescu.
Psihiatrul Costin Pătraşcu declară ferm că profilul psihologic general al managerului de top include trăsături şi aptitudini cu o accentuată coloratură masculină, dacă nu chiar exclusivă. Orice organizaţie economică există, în primul rånd, pentru a realiza nişte obiective concrete legate de productivitate, rentabilitate şi profit şi, abia în al doilea rånd, pentru a face un bine social. „Părerea mea – cu care presupun că nu veţi fi de acord, judecånd după întrebările puse – este că majoritatea femeilor pur şi simplu nu îşi doreşte să joace un rol-cheie în asemenea companii, pentru că aspiraţiile, valorile şi interesele lor nu se suprapun, în general, cu cele ale organizaţiilor economice şi nu se pot împlini cel mai bine într-un asemenea climat competitiv şi centrat pe obiective impersonale.” Femeile ies din ecuaţie ulterior, după ce absolvă aceleaşi studii ca bărbaţii, şi chiar cu rezultate mai bune, pentru că au ziua dublă de lucru: la serviciu şi acasă. „Ele trebuie să ia o decizie raţională legată de echilibrul dintre viaţa profesională şi cea personală. Femeile nu-şi pot da demisia din profesia de mamă.” Explicaţiile sociologului Valentina Marinescu merg spre esenţa fenomenului. Femeile sunt în linia a doua ca urmare a selecţiei naturale. Pentru a fi în centrul de interes, este necesară decizia grupului, or femeile nu fac parte din grupurile care deţin puterea. Dovadă, faptul că, deşi au cåştigat, de atåţia zeci de ani, dreptul de a vota, la cårma statelor lumii sunt, cu puţine excepţii, numai bărbaţi. Cine îi alege? Numeric, femeile depăşesc sexul tare. În acest context, orice alte argumente par a fi de prisos.
Femei in top Business
În Statele Unite ale Americii se află cele mai multe (75) din primele o sută de companii importante din lume, dar şi cele mai multe femei în posturile de conducere ale acestora. La polul opus se situează ţările asiatice.
Femei în conducerea companiilor (%)
SUA 13,6
Canada 11,2
Australia 10,7
Marea Britanie 10,0
Africa de Sud 10,7
Spania 4,6
Japonia 2,0
Sursa: Corporate Women Directors International
Femei la carma tarii
Participarea în structurile de conducere ale celor mai importante instituţii ale statului romån se dovedeşte un obiectiv greu de atins pentru sexul slab.
Parlament
• Camera Deputaţilor: 31 de femei dintr-un total de 328 de deputaţi
• Senat: 11 de femei dintr-un total de 138 de senatori
Guvern
Nicio femeie la conducerea ministerelor
Curtea Constitutionala
O singură femeie din cei 9 judecători, numiţi de Camera Deputaţilor, Senat şi de Preşedintele Romåniei
Consiliul Legislativ
Din patru preşedinţi şi trei şefi de departamente, o singură femeie, pe post interimar de preşedinte al Secţiei de drept public
Parerea expertilor despre lumea femeilor
Un fapt: rolul lor se schimba doar in perioade de criza
Valentina Marinescu, doctor în sociologie, Universitatea Bucureşti
Nimeni nu a analizat impactul, efectele sau riscurile generate de participarea redusă a femeilor la conducerea societăţii şi a afacerilor. Faptul că femeile stau în råndul al doilea este un subiect care nu a atras niciodată fonduri pentru cercetare. Motivul este simplu. Pentru ca o problemă să devină importantă, este nevoie de decizia grupului, iar femeile nu fac parte din structurile unde se iau hotăråri de acest gen. Schimbarea rolurilor are loc în perioadele de criză. Ultimele două războaie mondiale sunt un exemplu. Lipsa bărbaţilor, plecaţi pe front, a permis femeilor să ocupe poziţii sau activităţi specifice sexului tare. Doctrinele socialiste de stånga pun accent pe femei, la fel ca şi pe aspectele marginale, care necesită protecţie. În ţările nordice, sunt cote alocate pentru distribuţia echitabilă a femeii în societate. Şi în ţările Europei de Est se regăseşte modelul, dar principiile diferă. Canada este o ţară de tip feminist. America este o altă zonă geografică unde regăsim femeile în poziţii-cheie de decizie. Acum două săptămåni, Bush a dat un decret prin care, pentru prima dată în istoria Statelor Unite, a fost numită o femeie în cea mai înaltă funcţie din ierarhia militară. Pentru serviciile oferite timp de 33 de ani, şefa logisticii din armata americană a primit gradul de general cu patru stele, deşi legea nu permite acest lucru decåt celor care au luptat direct pe front. Excepţia a fost posibilă pentru că America este o ţară cu pedigree în lupta de gen.
Un sfat: sa nu lupte pe terenul «macho»
Madalina Popescu, director general, Pluri Consultants
Făcånd mii de ore de training în management, pot să afirm că femeile pot fi la fel de buni manageri ca bărbaţii. Sunt într-o mai mare proporţie empatice şi asertive, ceea ce le recomandă pentru posturi de management, însă pentru a-şi asigura stabilitatea în structura organizaţiei este de preferat să lupte cu armele specifice, şi nu pe terenul „macho”, cu armele adversarilor.
Am întålnit însă şi multe cazuri limită în cei peste 15 ani de consultanţă, cazuri care pot fi considerate chiar abuzuri. Iată un exemplu. O mare companie internaţională, cu sediul central într-o ţară catolică, alege în Romånia, pe post de director general, o femeie care, timp de patru ani, desfăşoară o activitate extrem de eficientă. Ajunge la cota de piaţă fixată mai repede cu un an, urcă profitul cu 15% peste obiectiv şi are o creştere constantă de minimum 40% în fiecare an. În paralel, urmează un MBA şi îşi desăvårşeşte calităţile de manager. În viaţa personală se sacrifică şi refuză să îşi întemeieze o familie. Totuşi, în cel de al patrulea an, rămåne însărcinată şi decide să păstreze copilul. Merge la serviciu pånă în ultima zi de sarcină. Stă acasă cu nou născutul doar trei săptămåni, dar cu prezenţă virtuală (e-mail, web) aproape permanentă la lucru. Patru luni după ce naşte este destituită, cu plata unui generos pachet compensatoriu. Motivul: copilul născut fără a fi căsătorită reprezenta o încălcare a moralei.
Un detaliu: accesul la putere nu e o prioritate pentru ele
Costin Patrascu, medic rezident psihiatru şi consilier psihologic
Rolul de gen feminin nu include, la modul general vorbind, aspiraţii către poziţii de top management. Nu spun că e bine, nu spun că e rău, dacă lucrurile stau aşa. După cum nu spun că nu există şi alte aspecte explicative implicate în construirea acestei realităţi. De exemplu, nu contest că există o rezistenţă la acceptarea femeii în poziţia de lider, despre care sociologii pot spune mai multe, dar, din punct de vedere psihoindividual, nu cred că relativa absenţă a femeilor din managementul de top, comparativ cu prezenta bărbaţilor, este o realitate deplånsă in corpore de toate reprezentantele sexului frumos. Mai simplu spus, cred că majoritatea femeilor îşi doresc altceva. Din cåte doamne şi domnişoare mi s-au plåns pe canapeaua terapeutică, de-a lungul anilor, nici măcar una singura nu a prezentat vreodată, ca problemă principală, dificultatea de a accede în poziţii de conducere, majoritatea venind cu probleme relaţionale, care ţin de sfera vieţii de cuplu sau a relaţiilor cu familia. Pe scurt, tema „De ce nu ajung femeile în topul companiilor ?” mi se pare o falsă problemă.
Femei de succes in lumea barbatilor
O treime din afacerile private sunt conduse de femei
Luminita Sambotin, director general, Sealynx Automotive Romania
Sunt într-o poziţie de conducere într-un domeniu care, prin definiţie, aparţine bărbaţilor: industria de automobile. Anul trecut, la întålnirea de la Paris cu toţi furnizorii Renault din lume, eram trei femei între 500 sau 600 de bărbaţi. Deocamdată trăim într-o lume a bărbaţilor. Pentru a ajunge să trăim într-o lume a profesioniştilor, trebuie să mai treacă ani. Eu mi-am dorit foarte mult o poziţie de GM într-o companie. În urmă cu cåţiva ani, am fost director general tot într-o industrie specific masculină, dar am rezistat o perioadă foarte scurtă, din cauza concurenţei bărbaţilor. Postul meu era vånat de ei. M-au determinat să plec singură pentru că au făcut promisiuni pe care nu le-au onorat. Mi-au promis un anumit pachet salarial, dar cånd am obţinut rezultatele stabilite, nu s-au mai ţinut de cuvånt, pentru că au vrut să dea postul unui bărbat. Am plecat la cel mai mare fond american de investiţii din Romånia, unde am avut satisfacţii uriaşe. Am lucrat cu directori generali din 20 de domenii de activitate, pentru care făceam planuri de activitate şi luam decizii cu greutate. Acum sunt extrem de mulţumită, nu numai fiindcă am convins o mare companie străină să aleagă Romånia pentru a reloca o activitate din Franţa, ci şi pentru încrederea acordată. De la un proiect mic, acum am ajuns la o investiţie de 20 de milioane de euro într-o fabrică de componente pentru maşini. Mi-am asumat toate riscurile acestei investiţii şi, iată, au trecut deja doi ani. De la un depozit, am ajuns să pun pe picioare o uzină de 10.000 mp şi investiţia merge spectaculos. Se pătrunde greu în lumea bărbaţilor, dar, odată ajunsă acolo, ai mult mai multe avantaje!
Începe prin a-i face sa tina cont de tine!
Anca Mitu, director general, Privileg Catering şi Club Cortina
Am avut şansa să încep o afacere într-un moment în care piaţa era liberă, iar acum majoritatea firmelor de catering sunt conduse tot de femei. Mai mult chiar, clienţii cu care lucrez – directori de resurse umane, directori de marketing etc. – sunt tot femei. O femeie se poate descurca în lumea afacerilor la fel de bine ca un bărbat, dar nu prea este luată în seamă. Dacă nu eşti într-o poziţie importantă pe piaţă, oamenii nu prea au încredere în tine. Cånd un bărbat vrea să demareze o afacere, este mai uşor de luat în seamă. În momentul în care am început negocierile cu Cristian Ţånţăreanu pentru a cumpăra proprietatea de la Corbeanca, persoana cu care mă asociasem în acest proiect nu a avut curajul să meargă mai departe. Am riscat enorm, dar, culmea, am avut sprijin chiar de la Ţånţăreanu. Am reuşit, într-un interval extrem de mic, să transform proprietatea de la Corbeanca într-un model de business unic pe piaţa din Romånia, acela al clubului privat destinat evenimentelor corporatiste. Reuşita este, pånă la urmă, legată de dorinţa fiecăruia dintre noi, indiferent de sex. Dintre toţi cei pe care îi cunosc, au reuşit doar cei care şi-au luat în serios îndatoririle. Eu nu am avut ambiţii uriaşe. Nu mi-am dorit să construiesc un imperiu. În afaceri m-a împins o imensă disperare că nu pot face nimic altceva în noile condiţii sociale. Mi-am luat treaba în serios însă, şi mi-am ales oamenii cu atenţie. Pot însă să spun că femeile sunt mai implicate, mai serioase şi mai conştiincioase. Nu pentru că sunt „de-a lor”, ci bazåndu-mă pe o îndelungată experienţă deja. Bărbaţii au mai puţină disponibilitate în a vedea finalitatea unui lucru început.
