Cât de ușor le este românilor să vorbească despre banii câștigați, despre salarii, economii, situația financiară în cuplu, copiii și lecțiile despre bani, mai ales în perioade cu inflație mare? Răspunsurile la aceste întrebări au fost extrase dintr-un studiu implementat, la nivel european, de compania de cercetare Dynata, în octombrie 2022.

Bunăstarea financiară este influențată de vârstă sau gen?

Wellbeing-ul sau „starea de bine” este strâns legată de echilibru și cumpătare, de curajul de a face lucruri noi și de a acționa pe deplin conștient de faptele tale și consecințele lor. Nu este doar o modă, ci un fel de a privi lumea și viața cu aplicabilitate în tot mai multe domenii. Mai nou, și în ceea ce ține de bani. Bunăstarea este un cuvânt aflat pe buzele multora în aceste vremuri.

Pentru cei mai mulți dintre românii cu vârste cuprinse între 25-64 de ani (30%), bunăstarea financiară înseamnă în primul rând să dețină controlul asupra propriilor bani și să știe mereu exact pe câți bani contează. 24% dintre respondenții participanți la studiul realizat de Dynata pentru Revolut asociază bunăstarea financiară cu capacitatea de a-și ține sub control bugetul și doar 8% apreciază că s-ar simți mai confortabil psihic dacă ar avea mai mulți bani.

Mai ales generațiile tinere – generația Z – leagă bunăstarea financiară de lipsa totală a oricărei griji față de bani. Pentru 22% dintre respondenții cu vârste cuprinse între 18 – 24 ani, bunăstarea financiară se atinge atunci când reușesc să economisească sau să investească în planurile lor pentru viitor.

În timp ce inflația crește, oamenii reacționează diferit la veștile legate de creșterea costului de trai, unii se simt mai încrezători, alții sunt speriați. Atitudinile diferă și în funcție de gen.

De exemplu, 21% dintre femeile care au participat la studiu au declarat că se simt îngrijorate de impactul inflației asupra situației lor financiare, în timp ce procentul de bărbați care împărtășesc această temere este de doar 12%. Aceasta face ca femeile să fie mai expuse la burnout financiar. Pe de altă parte, bărbații români sunt mult mai încrezători (23%) în capacitatea lor de a-și ține sub control cheltuielile și de a-și spori veniturile chiar și în vremuri de stagnare sau recesiune economică. Lucrurile se echilibrează în privința capacității de a gestiona cheltuielile gospodăriilor și atât femeile, cât și bărbați declară că sunt în căutarea de soluții pentru a-și îmbunătăți situația financiară (51% dintre femei și 50% dintre bărbați).

Această constatare este interesantă, dacă o corelăm cu răspunsurile la întrebarea legată de influența genului asupra nivelului de cunoștințe financiare. Românii, în general, resping ideea că femeile ar fi mai slab pregătite sau mai puțin educate financiar decât bărbații – 61% au răspuns că educația financiară nu are legătură cu genul. Atât bărbații, cât și femeile au răspuns majoritar că nu cred că există o diferență de educație financiară între femei și bărbați (peste 63% dintre femei și 59% dintre bărbați).

Cel mai mic procent de confirmări – 15% – a fost înregistrat la întrebarea dacă se poate considera că, din cauze culturale și socio-economice, femeile ar avea mai puține cunoștințe financiare decât bărbații. Mai degrabă, românii tind să spună că, dimpotrivă, bărbații au mai puține cunoștințe despre finanțele personale decât femeile pentru simplu fapt că acestea sunt mai pricepute la gestionarea cheltuielilor din gospodărie (18% din respondenți au ales acest răspuns).

Dacă ne raportăm la segmentarea pe vârste, putem constata că tinerii (25-34 de ani) au o percepție mai puțin favorabilă priceperii financiare a femeilor. 23% dintre acești respondenți au indicat ca adevărată afirmația că femeile au o educație financiară mai limitată decât bărbații, din cauze socio-economice și culturale. La polul opus, românii cu vârste între 45-54 de ani resping în majoritate covârșitoare percepția conform căreia priceperea în gestionarea fondurilor personale ar fi influențată de diferențele de gen (67%).

Cu cine se sfătuiesc românii, în problemele legate de bani?

Studiul comandat de Revolut mai arată că, pentru a-și ține finanțele sub control în perioadele de criză și pentru a atinge bunăstarea financiară, 50% dintre respondenți se documentează din articole și cărți despre managementul banilor și finanțele personale – ambele subiecte fiind dezbătute pe larg în ultima perioadă. 46% dintre români preferă sfatul experților și 20% se consultă cu partenerii sau membrii familiei. Doar 8% ar lua în calcul să urmeze cursuri sau să obțină o diplomă în finanțe și economie.

Fiecare vârstă are preferința ei în materie de „consultanță financiară”. Respondenții cu vârste cuprinse între 35-44 de ani au o preferință evidentă pentru cărțile și articolele de educație financiară (57%), în timp ce românii de 45-54 de ani ar apela mai degrabă la tehnologie sau la o aplicație financiară – 34%. Seniorii contează mai mult pe sfaturile membrilor mai tineri ai familiei sau pe recomandările prietenilor (30%).

De asemenea, digitalizarea ia (în sfârșit) avânt: 29% dintre românii participanți la studiu spun se bazează acum pe soluții digitale, cum ar fi fintech-urile sau neobăncile precum Revolut, și platformele digitale pentru a obține o abordare mai sănătoasă a banilor. Femeile sunt mai deschise (31%) decât bărbații (26%) la a utiliza tehnologia ca să obțină un control mai bun asupra bugetelor lor.

Această tendință este confirmată și de numărul tot mai mare de clienți Revolut care au creat Seifuri Vault, în perioada ianuarie – septembrie 2022. Clienții români au economisit peste 67 de milioane de euro în Seifuri Vault în această perioadă, în aplicație, în timp ce numărul conturilor de economisire a crescut cu 75% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Pentru vacanțe, renovarea casei, cadouri, mașini, studii, plata chiriei sau vremuri grele, românii au diverse motivații pentru a pune bani deoparte și folosesc pușculițele digitale Revolut pentru a economisi. Majoritatea Seifurilor Vault create de la începutul anului până la sfârșitul lunii septembrie – 34% – au avut ca destinație fie pur și simplu o rezervă personală (economii), 7% au fost pentru sărbători și vacanțe, 3% pentru rezerva pentru „zile negre” și 2,4% pentru cadouri sau doar bani în „pușculița digitală”.

„Seifurile Vault reprezintă unul dintre produsele din ce în ce mai apreciate de clienții români, în special în această perioadă în care costul vieții și inflația continuă să crească. În primele nouă luni ale anului, euro a fost moneda preferată de clienții români pentru a face economii, reprezentând 44,4% din  sumele totale depozitate în Seifurile Vault, iar pe locul al doilea s-a aflat moneda locală, leul, cu 32% din total. Clasamentul primelor cinci cele mai populare monede pentru a economisi cu Revolut este completat de dolarul american (13,8% din suma totală), lira sterlină (5,4%) și francul elvețian (2%).

Suma medie dintr-un Seif Vault a fost de aproximativ 283 euro/ client român, în primele nouă luni ale anului, iar orașele cu cele mai multe economii în aplicația Revolut au fost, în ordinea descrescătoare a sumelor deținute în Seifurile Vault: București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Constanța. Le mulțumim clienților din România pentru că văd în Revolut atât un partener preferat pentru plăți și transferuri instant de bani, dar și o aplicație de încredere pentru a-și ține economiile și a-și îmbunătăți managementul fondurilor personale”, a declarat Gabriela Simion, director general al subsidiarei Revolut România și Head of Lending.

Românii încă se jenează să își negocieze majorările salariale individuale

Mult timp, discuțiile despre bani au fost considerate un tabu. Dar, mai nou, o altă tendință se remarcă printre români: unul din cinci români spune că nu are nicio problemă să vorbească deschis despre bani, în general. Această atitudine care indică încrederea în sine crește odată cu vârsta: 37% dintre respondenții cu vârste peste 65 de ani vorbesc foarte ușor despre bani, față de doar 13% dintre reprezentanții generației Z.

Temele precum economiile personale sau veniturile lunare rămân deosebit de critice: respectiv 24% și 28% dintre respondenți recunosc că nu le place să vorbească despre aceste subiecte. Acestea, urmate de răspunsurile referitoare la cererea de majorări salariale (27%) sunt cele mai mari procente înregistrate la întrebarea: În ce situații găsești că e dificil să vorbești despre bani?

Nu doar negocierile salariale sunt un subiect dureros, ci și negocierile comerciale. 18% dintre participanți sunt reticenți în a cere o reducere de preț pentru bunurile sau serviciile achiziționate.  Românii din segmentul de vârstă 35-44 de ani întâmpină cele mai mari obstacole în a cere o creștere salarială (41%) față de cei 55-64 de ani (19,2%). Respondenții aflați în vârful carierei (45-55) au mai puține dificultăți în a vorbi despre bani (24%).

Banii nu ar trebui să mai fie un subiect tabu azi pentru nimeni. Și cu atât mai puțin într-o relație sau în familie. Chiar dacă oamenii au diferite abordări ale finanțelor personale, discuțiile despre bani în cuplu ar trebui să fie deschise, indiferent că inflația crește sau stagnează. O abordare sănătoasă a discuțiilor despre bani este considerată de majoritatea respondenților (57%) ca fiind unul dintre cei mai importanți factori pentru o relație bună. Cu toate acestea, există și alte opinii. Pentru 8% dintre participanți, banii nu au fost niciodată un subiect relevant de discutat cu partenerii lor: doar în perioade de criză ar putea juca un rol. 4% cred chiar că discuțiile despre bani, într-o relație, ar trebui să aibă loc doar dacă la mijloc se află și bunuri comune.

Copiii trebuie să învețe din școală despre finanțele personale

Și cum rămâne cu educația financiară a copiilor? Românii sunt de acord cu acest lucru, indiferent de generația din care fac parte: cunoștințele financiare ar trebui să fie o materie școlară, iar bunăstarea financiară ar trebui predată încă de la vârste mici.

71% dintre respondenții români și-ar fi dorit să fi învățat mai multe despre administrarea banilor personali încă din școală, astfel încât acum să poată trece prin viață cu mai multă încredere. Doar 7% cred că cei mici nu ar trebui să aibă de-a face cu banii și apreciază că este timp pentru asta, pentru că ei învață să se descurce sănătos cu banii doar ca adulți, din momentul în care încep să primească salariu, iar educația financiară timpurie ar adânci diferențele economice și sociale dintre tineri. În același timp, cei mai mulți români – 31% dintre respondenți – cred că lecțiile și cunoștințele financiare din școală joacă un rol social important în reducerea diferențelor de gen și sociale.

Astfel se poate explica și popularitatea conturilor și cardurilor pentru juniori și adolescenți, cum este și produsul Revolut <18. La nivel global peste 1,8 milioane de clienți folosesc contul Revolut <18, iar peste 170.000 sunt utilizatori din România. Contul pentru copii este o extensie a contului părintelui, iar adultul are deplin control asupra modului în care resursele financiare din acesta sunt utilizate de către beneficiarul final, copilul. Tinerii deținători de conturi Revolut își pot urmări în siguranță activitatea de pe smartphone și pot primi alerte instantanee de cheltuieli pentru a respecta bugetul. De asemenea, aplicația încurajează tinerii să își formeze obiceiuri financiare sănătoase, cum ar fi să-și seteze obiective de economisire. Toate tranzacțiile se realizează cu înștiințarea adultului, care primește o notificare instantanee pe telefon atunci când este utilizat cardul Revolut <18.