”Realitatea este că, într-adevăr, statul român, astăzi, prin companiile pe care le deţine, prin autorităţile pe care le deţine, are datorii la mulţi furnizori. Există şi situaţii în care furnizorii au dat în judecată statul şi au obţinut hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile şi statul român trebuie să plătească aceste datorii, inclusiv penalităţile. Vreţi să dau vina pe greaua moştenire? O fac, dar nu cred că e cazul. Cred că cel mai important lucru – şi de asta o să mă ocup – este găsirea de soluţii, pe de o parte, pentru plata tuturor datoriilor corecte pe care statul român le are către furnizorii săi de servicii sau de lucrări şi, de asemenea, de a găsi soluţii de a nu mai angaja lucrări dacă nu avem sursa de finanţare pentru ele”, a afirmat Fenechiu, la o conferinţă de logistică.
El a explicat participanţilor la eveniment că au fost mai mulţi ani electorali în care s-au deschis şantiere, pentru ca românii să vadă cât de semnificativă este dezvoltarea infrastructurii.
”Au fost mai mulţi ani electorali, în care s-a pompat în începerea de şantiere pentru a vedea românii, şi nu numai, cât de mare este dezvoltarea infrastructurii din România. Nu, dezvoltarea infrastructurii din România poate fi atât de mare cât ne permit bugetele”, a subliniat el.
În altă ordine de idei, ministrul Fenechiu a subliniat că România nu este singura ţară în care sunt separate anumite portofolii din cadrul infrastructurii, făcând referire la trecerea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) în subordinea Ministerului pentru Mari Proiecte de Infrastructură, condus de Dan Şova .
Faptul că CNADNR este sub o altă autoritate nu a schimbat cu nimic nici situaţia plăţilor, nici cea a strategiilor. CNADNR a plecat la Ministerul Marilor Proiecte cu întreg bugetul. Nu a existat ceartă sau vreo dispută pe buget. Este vorba despre peste cinci miliarde de euro, bani foarte bine definiţi în cadrul fostului Minister al Transporturilor şi Infrastructurii. (Sursa: Agerpres)
