”Văvăluci, un cătun pierdut în timp ca multe altele, din munții Buzăului. Am trecut prin el ani la rând, fără să realizez că acolo locuiesc totuși niște oameni. Câțiva pari bâtuți strâmb, puțini rămași întregi și în picioare, ar trebui să delimiteze niște livezi ori grădina unei case ce se încâpățânează să nu se destrame. Camera de filmare surprinde un fenomen inexplicabil în livada aparent părăsită și neîngrijită” povestește Leonardo Tonița, realizatorul documentarului, și pornește înregistrarea. Imaginile care le vedem dau fiori și te aruncă în lumea misterioasă și încă neexplicabilă a Munților Buzăului.

Echipa Capital a vizionat căteva secvențe din filmului documentar ,,Ținutul Anei, ținutul misterelor,, și vă invită să-l vizionați. Filmul este un proiect cinematografic dedicat fenomenologiei complexe din munții Buzăului. Acesta va avea premiera pe 31 martie 2023, la cinema Luceafărul din București.

Unul din lucrurile inedite ale acestui documentar este faptul că filmările s-au desfășurat în paralel cu cercetările realizate în premieră în zona sacră a Buzăului de o echipă multidisciplinară de specialiști specializați în arheologie, etnologie, lingvistică, neuroștiințe, fenomene inexplicabile, cercetări aerospațiale. Printre aceștia enumerăm: prof. univ. dr. Gheorghe Lazarovici, prof. univ. dr. Leon Zăgrean, prof. univ. dr. Ion Ghinoiu, prof. univ. dr. Dan Farcaș, prof. Titi Damian, prof. Dumitru Nica, prof. Branislav Stefanoski, specialist LIDAR – ing. Daniel Leonte

Cinci ani de fenomene inexplicabile, descoperiri și interpretări

Filmările și cercetările au fost demarate în urmă cu 5 ani, reușindu-se în această perioadă descoperirea și interpretarea multor simboluri, înscrieri realizate în piatră (petroglife), găsirea unor chilii săpate în stâncă a căror intrări au fost colmatate în trecerea timpului, precum și surprinderea în premieră, de manifestării a unor fenomene caracteristice Munților Buzăului, povestite de localnici și intrate în legendele zonei: lumini inexplicabile care se deplasează voluntar atât pe cer cât și pe sol, obiecte zburătoare neidentificate ce apar în zonele cu situri arheologice, siluete aparent umane, desprinse din alt timp.

”Tinutul Anei, ținutul misterelor” și Athosul Românesc

În zona sacră din munții Buzăului există cea mai mare concentrație de petroglife din Balcani; mii de mesaje codate nedescifrate de secole. Este pentru prima dată când intrăm într-o lume uitată până la a o pierde iremediabil. Este Athosul Românesc. Iar începuturile acestui ținut par a fi o legendă. Sau poate adevăruri rătăcite. Legătura tainică dintre ZAMOLXE, marele Zeu al Dacilor, și ISUS își ascunde povestea în chiliile din zona Buzăului.

Echipa de cercetare a identificat în anii de căutări, urmele de viețuire a Sfântului Sava zis și Gotul, de fapt Sava de Buzău – cel mai important creștinător al daco-românilor, poate chiar locul de înhumare al acestuia. Martirizarea lui Sava a născut cea mai importantă comunitate creștină antică de pe teritoriul României și arată locul corect de unde s-a răspândit noua religie.

Ielele sunt cât se poate de reale în descrierile localnicilor. Acestea au fost surprinse și de camera de filmat?

Deloc întâmplător, Ținutul Anei are și cea mai mare concentrație de apariții de Iele, Ileana Pădurii sau Fata Pădurii, așa cum reiese din celebrul Atlas Etnografic Român. Cu mai puțin de un secol în urmă, aici în Munții Buzăului, Ielele erau cât se poate de reale în descrierile localnicilor, ca să nu mai vorbim de trăirile celor cărora deja le intersectase calea.

Echipa de filmare a considerat că este o greșeală ca întâmplările cu Iele povestite de oameni fără carte și care culmea, se manifestă și în prezent, să fie considerate instantaneu relatări imagistico-spirituale. În premieră, o cameră de supraveghere surprinde ceea ce pare a fi dansul Ielelor, eveniment ce determină un amplu studiu interdisciplinar al unui fenomen milenar inexplicabil.

De ce Ținutul Anei

Memoria colectivă românească a reținut numele de Ana, palindromul perfect, cu toate atributele specifice cultului Marii Zeițe Mamă; poate este chiar numele tuturor preoteselor șaman ori a celor care inițiate fiind, se dedicau acestei vocații ce a dat sens și viitor umanității ori poate chiar este numele  propriu a primei divinități feminine, a incantațiilor ce facilitau accesul la revelație, la profeție. Doar timpul desparte în etape parcursul avut de acest nume, Ana, cu reale valori sacre.

Și pentru că toate acestea trebuiau să aibă o casă, un loc de început și al memoriei permanente a unui cult ce stă la baza spiritualității universale, adică a cultul Marii Zeițe Mamă, a preoteselor șaman, românii au marcat și un teritoriu, căruia i-au spus ,,Ținutul Anei,, sau arhaicul ,,Pământurile Lu’Ana,, tocmai aici, în munții Buzăului.