Criza demografică va afecta dinamica economiei din țara noastră, spune academicianul și președintele Consiliului Științific al Institutului de Studii Financiare (ISF), Lucian Albu, în cadrul unei analize efectuate pentru studiifinanciare.ro.

Academicianul spune că istoria economică demonstrează că  schimbările ce țin de structură sunt evidente pe termen lung, subliniind că ”acest lucru se întâmplă deoarece schimbările structurale majore în economie trebuie precedate de schimbări semnificative în structura populației, în sistemul de învățământ, în ocuparea forței de muncă, în sistemul tehnologic și productiv, în distribuirea veniturilor și a avuției”.

În cadrul analizei aprofundate pentru sursa anterior citată, academicianul Lucian Albu spune că vor fi prezentate ”câteva dintre tendințele privind dinamica populației și modificările din structura acesteia, având în vedere că populația reprezintă sursa forței de muncă, la rândul său unul dintre factorii fundamentali ai economiei”.

De asemenea, el a mai precizat că grupele tematice cele mai importante pentru această analiză sunt rata natalității și rata mortalității, sporul natural al populației și rata implicită a migrației.

România are valori din ce în ce mai negative în ceea ce privește sporul natural

Academicianul Lucian Albu spune că, începând dina nul 1992, România a înregistrat valori din ce în ce mai negative în ceea ce privește sporul natural, subliniind că, la nivelul Uniunii Europene, trecerea a avut loc de abia în 2012.

În anul 2020, arată analiza, media la nivelul blocului comunitar era de -2,6% la mia de persoane, asta în timp ce România ocupa locul trei la nivelul ratelor negative ale sporului natural, cu -6,2%.

Situația în România s-a agravat și din cauza emigrației, în special cele din 2001 și 2007.

”Alături de această tendință nefavorabilă a sporului natural, rata netă a migrației a crescut dramatic, mai ales după 1989, până la unele niveluri record, în 2001 (+18,1 la mia de locuitori) și în 2007 (+16,5 la mia de locuitori). În consecință, tendința migrației, adăugându-se la cea a unei rate de creștere naturală negativă, a generat o tendință accentuat negativă începând cu anul 1990 în dinamica populației totale statistic înregistrată (deci valoarea negativă a variabilei ssp). Aceasta s-a perpetuat până în prezent, în unii ani înregistrându-se niște valori record foarte periculoase, precum în 2001 (-13,9) și 2002 (-18,1), dar și în 2007 (-14,7) sau 2008 (-16,5)”, se mai arată în analiză.

”La nivelul mediei UE, sporul natural negativ, atunci când s-a înregistrat, a fost compensat de o rată netă negativă a migraței (adică imigrație), cu excepția anului 2010 (mUE=+2,4 la mia de locuitori). Contrar acestei dinamici demografice, în cazul României, permanent în perioada 1990-2020, rata migrației nete a fost pozitivă, ceea ce a condus la o scădere dramatică a totalului populaței rezidente în țară. În cadrul UE, alături de România, printre statele cu emigrații semnificative se numără majoritatea statelor foste comuniste din estul Europei, dar și Grecia și Italia în ultimii ani. La polul opus se află de regulă statele dezvoltate, precum Luxemburg (-15,3 în 2020), Irlanda (-9,6), Suedia (-6,0), Olanda (-5,2), Belgia (-4,7), Austria (-4,4) și Danemarca (-4,3)”, arată sursa anterior citată.