Un studiu recent a scos la iveală că epuizarea emoțională, fizică și mentală afectează din ce în ce mai mulți români. Datele studiului relevă că femeile sunt mult mai afectate decât bărbații.
Epuizarea profesională în România: Un fenomen în creștere
În România, tot mai mulți angajați se confruntă cu epuizarea profesională, cunoscută sub denumirea de burnout. Potrivit unui studiu recent realizat de Centrul de Formare APSAP, acest fenomen afectează o proporție semnificativă a angajaților, femeile fiind mai afectate decât bărbații.
Studiul, realizat pe un eșantion de 2.053 de angajați din sectoarele public și privat, a evidențiat faptul că 33,16% dintre femei se simt frecvent epuizate, comparativ cu doar 20,75% dintre bărbați.
Cauzele epuizării
Printre principalele cauze ale burnout-ului se numără oboseala cronică, munca peste program, programul de lucru dezechilibrat, activitățile repetitive și lipsa de liniște sau intimitate acasă.
Munca în ture este un alt factor important, 40% dintre cei care lucrează în ture raportând frecvent epuizarea din cauza perturbării programului de somn și odihnei insuficiente. În comparație, angajații care beneficiază de un program flexibil au raportat un nivel mai scăzut de epuizare.
De asemenea, studiul arată că activitățile repetitive, lipsa de stimulare sau noutate, contribuie semnificativ la epuizarea angajaților. Persoanele care desfășoară activități repetitive au raportat un nivel mai ridicat de epuizare, în timp ce cei care au activități creative sau stimulante, în special cele care implică interacțiune socială, au o stare de bine mai bună și un risc mai mic de burnout.
Efectele sociale și psihologice ale burnout-ului
Burnout-ul are un impact nu doar asupra performanței profesionale, ci și asupra sănătății fizice și mentale a angajaților.
Epuizarea cronică poate duce la afecțiuni cardiovasculare, tulburări ale sistemului nervos și depresie. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recunoaște oficial burnout-ul ca fiind un fenomen asociat muncii, iar studiile internaționale subliniază riscurile grave pentru sănătate asociate cu acest sindrom.
În Olanda, angajații diagnosticați cu burnout beneficiază de un concediu medical extins, în timp ce în România există în prezent o dezbatere privind reglementarea concediului medical pentru epuizare fizică.
Condițiile de locuit și conflictele interpersonale
Studiul APSAP a identificat și un factor social semnificativ care contribuie la nivelurile crescute de burnout: convingerea cu alte persoane într-un spațiu restrâns. 65,49% dintre persoanele care trăiesc cu una sau mai multe persoane într-un spațiu comun au raportat o epuizare constantă, comparativ cu doar 29,44% dintre cei care locuiesc singuri.
Stresul suplimentar generat de lipsa spațiului personal, de gestionarea relațiilor interpersonale și de conflictele între generații poate amplifica efectele negative ale stresului profesional și poate contribui la epuizarea emoțională.
Prevenirea și combaterea burnout-ului
Pentru a preveni burnout-ul și pentru a sprijini sănătatea mentală a angajaților, specialiștii recomandă o serie de măsuri proactive din partea angajatorilor. Printre acestea se numără introducerea unor programe de asistență psihologică, flexibilizarea programului de lucru și crearea unor spații dedicate relaxării la locul de muncă. Activitățile recreative, cum ar fi sporturile sau hobby-urile, au demonstrat că reduc semnificativ riscul de burnout, oferind angajaților oportunitatea de a se deconecta și de a reduce stresul.
Studiul APSAP subliniază importanța creării unui echilibru între muncă și viața personală, iar angajatorii au un rol crucial în promovarea unui mediu de lucru sănătos. În lipsa unor astfel de măsuri, burnout-ul nu doar că reduce productivitatea, dar poate avea consecințe grave asupra sănătății pe termen lung, cu efecte asupra întregii societăți.