Industria IT se schimbă, modelele de business se schimbă şi ele, până şi eternul colos Microsoft se mişcă în direcţia Web 2.0. O oportunitate de care industria românească de profil poate să profite acum. Faptul că realităţile economice se modifică din ce în ce mai rapid, pe fondul cursei globalizării, iar tehnologia informaţiei este unul din principalii agenţi ai schimbării a devenit aproape un truism. A devenit aproape o certitudine că, nu mai departe de cinci ani,
Industria IT se schimbă, modelele de business se schimbă şi ele, până şi eternul colos Microsoft se mişcă în direcţia Web 2.0. O oportunitate de care industria românească de profil poate să profite acum.
Faptul că realităţile economice se modifică din ce în ce mai rapid, pe fondul cursei globalizării, iar tehnologia informaţiei este unul din principalii agenţi ai schimbării a devenit aproape un truism. A devenit aproape o certitudine că, nu mai departe de cinci ani, dacă nu afacerile în întregime, atunci măcar administrarea lor şi tot ce ţine de comunicaţii se vor desfăşura online.
Apariţia aplicaţiilor găzduite pe internet, cum ar fi editoarele de documente – vezi Google Docs sau Microsoft Office Live – şi noul concept de livrare a software-ului nu ca un produs, ci ca un serviciu schimbă până şi procesele de business ale unui gigant cum e Microsoft.
În competiţia pentru dominaţia lumii online cu Yahoo, Google sau IBM, cel mai mare producător de software la nivel mondial trage după sine întregul său ecosistem de parteneri, pe care şi-a fundamentat creşterea afacerii. „Atuul nostru nu a fost doar inovaţia la nivel de produse, ci faptul că am pariat doar pe software şi ne-am dezvoltat un sistem unic de parteneri care să dezvolte aplicaţii pe baza a ceea ce noi am creat“, spune Chris Capossela, corporate vicepresident Microsoft Business Division, prezent săptămâna trecută la forumul Microsoft Innovation Day de la Bucureşti. „Ca să aplici inovaţia, trebuie să creezi noi modele de business“.
Spre deosebire de competitorii săi însă, Microsoft nu crede în totalitate în ideea că toate aplicaţiile, bazele de date sau utilitarele de administrare ale acestora vor fi rulate în întregime online, nici chiar într-un viitor ceva mai îndepărtat. „Noi credem că peste cinci ani, într-adevăr, nu va mai exista vreo companie care să lucreze numai cu servere şi desktop-uri, dar nu va exista nici una care să folosescă doar servicii online“, adaugă Cappossela. „Va fi un amestec de cele mai bune soluţii din fiecare categorie“.
Întrebarea care trebuie pusă este însă dacă Microsoft crede cu adevărat că un asemenea model mixt, desktop plus server, alături de aplicaţii online, este arhitectura IT a viitorului sau îşi doreşte şi va face tot ce poate ca ea să arate aşa. E deja celebră formula conform căreia pentru fiecare dolar câştigat de gigantul din Redmond, partenerii câştigă şase dolari. Mare parte din aceştia îşi câştigă însă existenţa dezvoltând aplicaţii pe baza şi oferind servicii pentru softurile instalate pe desktop-urile şi serverele din companii. O arhitectură orientată exclusiv pe servicii online, care cere nu numai mai puţini dezvoltatori externi, dar şi unii mai specializaţi, i-ar putea scoate din afacere şi ar afecta chiar sistemul de business dezvoltat de Microsoft.
Teoria se aplică şi în cazul unei arhitecturi mixte, dar impactul, pentru Microsoft şi reţeaua globală de parteneri, ar fi mai mic. „Cred că şi pentru Excel Online vor exista oportunităţi pentru parteneri. Modelul nostru de business nu se va schimba“, e de părere Chriss Capossela.
În tot acest context, piaţa IT autohtonă şi-ar putea crea un context favorabil, sunt de părere chiar unii dintre principalii jucători. „Vizita lui Bill Gates a însemnat enorm, a făcut România cunoscută la Microsoft“, spune Silviu Hotăran, directorul general al filialei autohtone a celui mai mare producător de software. Beneficiind de această carte de vizită, dublată de numărul mare de specialişti în domeniu, am putea deveni un centru de creaţie a unor aplicaţii sau servicii dedicate Web 2.0, „cu condiţia să nu mai pariem pe outsourcing, ci să creem proprietate intelectuală“, spune Radu Georgescu, preşedintele Asociaţiei Române pentru Industria Electronică şi Software (ARIES). „Haideţi să facem producţie, în ziua de azi se vinde online foarte bine orice aplicaţie. În outsourcing, dacă vrei un dolar în plus, trebuie să mai angajezi un om, deci ai o creştere liniară. Dar când creezi proprietate intelectuală, practic vinzi aer, creezi o dată şi după aceea câştigi mereu, creşterea este exponenţială“, adaugă Georgescu.
Un alt dezavantaj al outsourcingului este faptul că, fiind mare consumator de resurse umane, tocmai din cauza modelului extensiv, contribuie decisiv la criza de personal calificat care începe să îşi facă apariţia şi în IT-ul românesc.
Cu alte cuvinte, mesajul industriei e clar. În viitor, cine vrea să câştige, va trebui să-şi pună creierul la contribuţie pentru sine, nu pentru alţii.
SCHIMBARE
Proprietate Pentru a beneficia de oportunitatea creată de foamea de aplicaţii şi servicii specializate pe o arhitectură bazată pe servicii a reţelelor informatice, industria IT autohtonă trebuie să renunţe la outsourcing. „Alegem modelul Indiei sau al Israelului?“, se întreabă retoric Radu Georgescu, preşedintele ARIES. „Indienii sunt mulţi, deci outsourcingul mare consumator de resurse umane e potrivit pentru ei, israelienii sunt puţini, dar deştepţi“, argumentează el în favoarea producţiei bazată pe proprietate intelectuală.