Ungaria a privatizat, printr-o licitatie contestata de unul din participanti, aeroportul international din Budapesta, operatiune in urma careia ar putea incasa 1,8 miliarde de euro. Dar cu “Henri Coanda” al nostru ce se mai aude?

De fiecare data cand pleaca in strainatate pe banii lui, unul dintre colegii de redactie prefera sa ia trenul pana la Budapesta si de acolo sa decoleze spre destinatie cu o companie low-cost. E mai ieftin si gasesti zboruri directe spre cele mai multe destinatii. Iar daca e sa vorbim de locuitorii Ardealului, atunci o parte si mai importanta dintre acestia aleg varianta de mai sus. Drumul e mai scurt cu trenul decat pana la Bucuresti, si nici nu trebuie sa faci fata avalansei de taximetristi dornici sa “te faca” la buzunare, mai intai de la gara la aeroport, si in sens invers, la sosire.
si de data aceasta, ca de multe ori, ungurii ne-au cam luat-o inainte, pentru ca au reusit sa transforme Budapesta intr-un nod regional in transportul aerian. Potrivit estimarilor directorului de Relatii Externe al Aeroportului International Henri Coanda, Valentin Iordache, Otopeniul realizeaza sub jumatate din traficul aeroportului Ferihegy din Budapesta.


Nu trebuie sa mire in aceste conditii interesul generat de privatizarea a 75% din actiunile operatorului aeroportuar maghiar, nici suma de 1,8 miliarde de euro cu care britanicii de la BAA au fost declarati castigatori ai licitatiei de privatizare. Este vorba de cea mai mare suma pe care ar incasa-o guvernul maghiar de pe urma unei privatizari. BAA va detine dreptul de a administra activele aeroportului din Budapesta pe o perioada de 75 de ani.


Asta in cazul in care instanta va da castig de cauza britanicilor. Licitatia a fost contestata de cel de-al doilea clasat, compania germana Hotchtief, dar semnalul e clar. Atat interesul operatorilor occidentali, cat si cel al companiilor aeriene incepe sa se mute spre Est, unde se intrevad oportunitati de a-si rotunji cifrele de afaceri. Prin urmare, si pe la Bucuresti a inceput sa adie vantul privatizarii. Care de la prima adiere a starnit interesul a catorva jucatori locali, sustin surse din piata. “Chiar daca traficul realizat este comparabil cu jumatate din cel al aeroportului din Budapesta, suntem mai mari decat toti ceilalti vecini ai nostri, avem un trafic triplu fata de Sofia, de exemplu, si comparabil cu Kievul”, spune Iordache.


Aeroportul International Henri Coanda realizeaza un volum de circa 27 – 28 de mii de zboruri anual, cu peste trei milioane de pasageri estimati pentru 2005, pe 51 de destinatii, dintre care opt interne. Dintre companiile aeriene care opereaza pe Otopeni, 19 efectueaza curse de linie regulate si doua curse charter regulate.


Dar daca dimensiunile si volumul de trafic al aeroportului il fac atractiv pentru o investitie zonala din partea unei companii straine, ce vor prelua acestia? “Un lucru important nu este doar volumul de trafic, ci si faptul ca suntem o companie profitabila”, afirma Iordache. “De la transformarea in societate pe actiuni, in 1998, am realizat profit an de an”, adauga el.


Veniturile realizate anul trecut de Aeroportul International Henri Coanda au insumat 205,4 milioane de lei noi (56,1 milioane euro), iar profitul s-a ridicat la 75 de milioane RON (20,4 milioane euro). “Pentru acest an estimam un profit mai mic, avand in vedere conditiile pietei si investitiile facute. Potrivit bugetului de venituri si cheltuieli, estimarile sunt de peste 150 de milioane RON venituri si un profit de peste sapte milioane, dar intotdeauna cifrele finale se situeaza semnificativ peste cele prevazute in buget”, afirma directorul de Relatii Externe al aeroportului.


Chiar daca ar exista interes, “deocamdata autoritatile nu au elaborat o strategie definitiva privind privatizarea”, spune Gabriel Tara, directorul general al aeroportului. “E greu de estimat valoarea de piata, trebuie gasiti mai multi evaluatori care sa stabileasca acest lucru. Se iau in calcul mai multe variante si scoaterea unui pachet de 5% pe bursa”, adauga tara. Cert este faptul ca orice formula se va lua in calcul, aceasta prevede si un aport de capital din partea investitorului, ca si in cazul privatizarii din tara vecina, unde BAA s-a angajat sa investeasca 265 de milioane de lire sterline (circa 390 milioane euro) in imbunatatiri.


si cu numai jumatate din aceasta suma investita la aeroportul de la Otopeni, colegul care pana acum prefera Budapesta poate considera ca macar taximetristii “salbatici” vor cam disparea de acolo.




“Se iau in calcul mai multe variante de privatizare a aeroportului si scoaterea unui pachet de 5% pe bursa.”

Gabriel Tara,

director general, aeroportul Henri Coanda





“HENRI COANDA” IN CIFRE




• Aeroportul Otopeni a inregistrat in 2005 circa 28.000 de zboruri, care au transportat peste trei milioane de pasageri


• Cursele regulate sunt operate de 19 companii aeriene de linie si de doua care efectueaza zboruri charter


• Acestea opereaza zboruri pe 51 de destinatii, din care opt sunt interne


• Anul trecut, aeroportul a realizat o cifra de afaceri echivalenta cu 56,1 milioane euro si un profit de 20,4 milioane.