Peste opt milioane de euro au fost investiţi, până acum, într-o fermă modernă cu 1.150 de vaci, la Gârbova de Sebeş, în judeţul Alba, însă investiţia va depăşi 12 milioane de euro până în 2013, când numărul de vaci va ajunge la 2.000.
Potrivit directorului general al DN Agrar Group, Sorin Anderco, ferma a fost finanțată prin Fondul European pentru Dezvoltare Agricolă şi Rurală (FEADR). Din peste opt milioane de euro, trei milioane de euro sunt parte eligibilă cu o cotă de 40% grant. „Investiţia s-a finalizat în aprilie 2011, iar popularea fermei s-a realizat în august cu vaci Holstein aduse din Olanda. 90% din investiţia de aici e făcută din banii investitorilor din Olanda. 38 de persoane fizice au investit aici. Profitul pe care îl estimăm este de 1 – 1,5 milioane de euro”, a precizat Sorin Anderco.
Anul viitor, efectivul de vaci va creşte la 1.700 de capete, iar în 2013 va ajunge la 2.000, ceea ce va presupune construcţia a încă două adăposturi. Acum ferma are două grajduri, de tip H, cu un coridor de trecere, care face legătura pentru vacile din toate zonele grajdului către sala de muls. Totodată, pe acelaşi coridor, se află o zonă de tratament pentru vacile bolnave. La capetele grajdurilor s-au montat adăpătoare cu nivel, alimentate din tancul de 30.000 de litri de apă colectată din mai multe puţuri de mare adâncime, iar pe mijloc este aleea de furajare. Furajul care se dă animalelor este produs în proporţie de 90% tot la ferma DN Agrar Gârbova, situată la câteva zeci de kilometri de Sibiu. 2.500 de hectare din jurul fermei sunt exploatate în acest sens.
„Nu este o fermă tradiţională. Avem nevoie de un control, pentru că nu ne permitem să avem un furaj infestat, deoarece vorbim despre 1.150 de capete. Furajul este un mix de şrot de soia, şrot de rapiţă, tăiţei de sfeclă, minerale şi melasă. Peste 90% din furaj îl producem noi pe 2.500 de hectare de teren, ceea ce ne oferă un control şi al costurilor. Totul este natural, iar mixul îl preparăm astfel încât valoarea nutritivă să fie cât mai mare”, a spus Anderco.
În ceea ce priveşte procesul de furajare, acesta este continuu, pentru că fiecare vacă are ritmul ei. O vacă mănâncă între 36 şi 45 de kilograme de furaj pe zi şi bea 150 de litri de apă. „Vacile atâta fac: mănâncă şi se odihnesc. Apoi merg la muls, proces care are loc de două ori pe zi. Dacă vacile nu au destul furaj, se vede a doua zi pe calculator, la cantitatea de lapte. De asemenea, vaca este un animal căruia îi place frigul, dar nu îi place curentul. Până la minus 20 de grade Celsius nu sunt probleme. Probleme apar vara, când, din cauza căldurii, cantitatea de lapte scade. De aceea, pe părţile laterale s-au montat prelate care, în funcţie de temperaturile exterioare şi de vânt, se pot ridica sau lăsa. Ele sunt date jos vara şi se pun doar iarna, împotriva curentului”, a adăugat el.
Şeful fermei a explicat că vacile, în afară de crotalii, au cipuri electronice (respondere), care oferă toate datele despre animalul respectiv: genetică, tratamente la care a fost supus, cantitatea de lapte pe care îl dă etc. În cazul în care un animal se află sub tratament cu antibiotic, numărul de identificare al acestuia este introdus în calculator. Dacă vaca respectivă ajunge, dintr-o eroare, în sala de muls, nu porneşte instalaţia de vacuum. „Există o practică veche prin care poţi mulge animalul într-un bidon, dar laptele nu este conform”, a spus Sorin Anderco, adăugând că dacă mulsul nu se face cu o instalaţie specială, laptele nu este conform. Ca număr de salariaţi, doar două persoane lucrează la sala de muls, care are 60 de locuri. În total, la fermă lucrează 45 de oameni.
În ceea ce priveşte dejecţiile provenite de la animale, acestea sunt curăţate de două ori pe zi – în timp ce vacile sunt la muls -, fiind aruncate într-o lagună de 15.000 de metri cubi, folosită pentru maturarea acestora. Dejecţiile stau şase luni în această lagună, după care se vidanjează şi, transformate în îngrăşământ natural, se împrăştie pe terenurile arabile. Laguna este acoperită cu o folie impermeabilă. „Am recolte mai mari cu peste 40% doar pentru că folosim îngrăşământ natural”, a subliniat Anderco.
Ferma DN Agrar Gârbova furnizează laptele companiei Danone. Dacă în prezent cantitatea de lapte livrată este de 23 de tone pe zi, până la sfârşitul anului va ajunge la 30 de tone zilnic. În 2013, producătorul de lapte îşi propune să livreze o cantitate minimă de 50 de tone de lapte pe zi. „De ce am ales Danone? Pentru că atunci când ai o asemenea cantitate de lapte ai nevoie de un partener pe măsură”, a precizat directorul.
Viţeii de la fermă sunt ţinuţi între două şi patru luni la fermă, după care sunt preluaţi de nişte parteneri. Creşa viţeilor este formată din cuşete de tip iglu, din material plastic, cu expunere maximă la soare. DN Agrar vinde viţeii, dar va construi şi o fermă pentru tineret.
Jan De Boer Gijsbertus, unul dintre investitorii de la fermă, a afirmat că proiectul a început în 2007, dar a pierdut un an pentru că a apelat la subvenţii prin FEADR. El spune că face agricultură pentru vaci şi crede că România se va dezvolta mai mult decât alte ţări din regiune. În ceea ce priveşte zona pe care a ales-o pentru dezvoltarea proiectului, satul Gârbova de Sebeş, judeţul Alba – Jan De Boer Gijsbertus a explicat că motivul principal a fost cantitatea mai mare de precipitaţii care cade aici.
„Cred că România se va dezvolta mai repede decât alte ţări. Îmi place aici, dar aş vrea mai multă ploaie. Am călătorit în toată România şi am ales această zonă pentru că plouă mai des. Am început cu un hectar, pe care l-am închiriat. Am început să construim aici de la zero anul trecut, în septembrie – octombrie. Opt milioane de euro am investit, 1,2 milioane de euro fiind de la FEADR. Restul a fost capital propriu şi de la alţi investitori olandezi. Investiţia cred că o voi recupera în opt ani”, a spus Jan De Boer Gijsbertus, care a adăugat că data viitoare nu va mai apela la subvenţii, din cauza birocraţiei. În opinia acestuia, este mai uşor să lucrezi cu vacile decât cu oamenii. La rândul său, Sorin Anderco a anunţat că, anul viitor, vor să demareze un nou proiect care va consta în construirea a două ferme de 2.500 de capete sau patru de 1.250. „Decizia o vom lua în funcţie de locaţia pe care o vom găsi şi de dispunerea terenurilor. Acestea sunt fărâmiţate, au mai mulţi proprietari şi este greu să găsim o suprafaţă mare. Pentru noua investiţie avem nevoie de circa 30 de hectare pentru o fermă”, a explicat el.
În ceea ce priveşte banii pentru investiţii, o parte dintre aceştia vor fi generaţi din profitul companiei, iar o parte de la investitori şi, eventual, bănci. De asemenea, managementul Grupului se gândeşte şi la cultivarea de legume, în viitor. „Avem în proiect să cultivăm legume, orice se poate cultiva. Intenţionăm, apoi, să facem o centrală pe biogaz. Acum suntem în discuţii. Pentru centrală avem nevoie de 3,5 milioane de euro’, a adăugat Anderco.
Sursa: Agerpres