Apărut cu întârziere, programul demarat de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI) are ca scop principal diminuarea costurilor tranzacţiilor imobiliare, înregistrarea proprietăţilor deţinute fără acte, dezvoltarea pieţei creditului ipotecar şi dezvoltarea mai rapidă a proiectelor de infrastructură. Totuşi, fermierii sunt cei care vor profita cel mai mult de pe urma cadastrării generale, în contextul în care doar 11% dintre terenurile agricole din România sunt înregistrate, potrivit ultimelor date disponibile de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP).
„Cadastrarea terenurilor agricole este majoră pentru agricultura din România, deoarece, fără cadastrare, agricultorul îşi diminuează posibilitatea de a se finanţa de la sistemul tradiţional bancar. Avem bani, comunicarea cu Guvernul este pozitivă, dar sunt anumite legi, complexe de altfel, dar care se bat una cu alta“, a declarat recent Jean Valvis, vicepreşedintele Consiliului Investitorilor Străini.
Dacă nu va avea un cadastru general până în 2020, România riscă să piardă încasări directe din Pilonul I al Politicii Agricole Comune, deoarece subvenţiile se vor acorda numai pe baza identificării cadastrale a terenurilor.
Potrivit Coaliţiei pentru Dezvoltarea României, cadastrul este, în primul rând, un instrument care garantează proprietatea privată şi creează un mediu investiţional sigur. În absenţa sa, astăzi, terenurile nu pot fi folosite drept colateral pentru împrumuturile bancare, infrastructura de irigaţii nu poate fi dezvoltată, iar agricultura performantă este împiedicată de imposibilitatea comasării terenurilor.
Programul Naţional de Cadastrare, demarat la finalul anului trecut cu un prim lot de 63 de comune, urmăreşte înregistrarea celor aproximativ 40 de milioane de imobile cuprinse pe teritoriul a peste 3.100 de unităţi administrativ-teritoriale. Valoarea proiectului este de 1,2 mld. euro, din care 900 mil. euro reprezintă fondurile ANCPI obţinute exclusiv din serviciile prestate, iar 312 mil. euro reprezintă fonduri europene nerambursabile, care o să înceapă a fi atrase din 2017. Cu alte cuvinte, dacă până acum veniturile obţinute de ANCPI erau dirijate către bugetul de stat, de acum, o mare parte din ele, vor fi direcţionate către finanţarea acestui program.
În paralele cu acest program, agenţia de cadastru mai derulează un proiect similar, finanţat de Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, care vizează, într-o primă etapă, realizarea gratuită a cadastrului pentru 50 de comune din România, care acoperă 1,74% din planul naţional de cadastru. Până acum au fost finalizate lucrările în şase localităţi.
Realizarea cadastrului general al României până în 2023 depinde, însă, de modificarea legii cadastrului şi cărţii funciare. Proiectul de lege este momentan în dezbatere publică pe siteul MDRAP şi va ajunge în Parlament, cel mai devreme, în toamna acestui an.
Schimbări necesare
Una dintre noutăţile aduse acestei legi este înregistrarea construcţiilor pentru care nu există documente justificative, pentru care se vor menţiona destinaţiile şi categoriile de folosinţă identificate la faţa locului. Cu alte cuvinte, ANCPI va înregistra şi anexele din gospodăriile din mediul rural pentru care nu există documente.
Prin noua lege se mai propune accelerarea procedurii succesorale notariale în scopul identificării rapide a moştenitorilor persoanelor decedate şi a reprezentării corecte a proprietarilor imobilelor. ANCPI va plăti şi costul certificatelor de moştenitor, cu excepţia celor eliberate la doi ani de la finalizarea înregistrării proprietăţilor.
Totodată, se introduce şi procedura detaliată de notare a posesiei în cadrul înregistrării sporadice, care oferă garanţii persoanelor care ar putea fi vătămate prin efectuarea unei astfel de notări. Totodată, sfera persoanelor interesate să solicite notarea posesiei va fi delimitată, ceea ce reprezintă un progres faţă de reglementarea actuală.
Stadiul actual
Până acum a fost finalizată cadastrarea a 17 localităţi din România, care a dus numărul imobilelor gestionate de sistemul informatic integrat de cadastru şi carte funciară la peste 8,8 milioane de proprietăţi, adică circa 22% din totalul imobilelor din România. Dacă în localităţile din mediul urban rata proprietăţilor cadastrate a ajuns la aproape jumătate din totalul de 8 milioane de imobile existente, în mediul rural sunt înregistrate în jur de 13% din cele 32 de milioane de terenuri şi clădiri.
În prezent, experţii ANCPI lucrează la cadastrarea altor 34 de localităţi din bugetul agenţiei, iar 21 de primării au decis să finanţeze din bugetul lor aceste lucrări, pentru a nu mai aştepta la rând, printre acestea numărându-se Arad, Timişoara, Bacău şi Bistriţa.
În acest an, ANCPI a semnat contracte cu firme specializate în înregistrarea sistematică a imobilelor pentru 87 de localităţi din ţară, iar altele 60 sunt în procedură de licitaţie.
Implementarea lucrărilor de cadastru durează între 12 luni şi 18 luni pentru fiecare unitate administrativ-teritorială în parte, perioadă care include şi soluţionarea cererilor de rectificare sau a contestaţiilor.
În cadrul aceluiaşi program, ANCPI şi-a propus ca, până la finalul acestui an, să treacă în format digital 600.000 de planuri de amplasament şi delimitare, până în 2018 să scaneze aproape 46 milioane de pagini de cărţi funciare şi alte 24 de milioane de pagini să fie digitalizate până în 2023.
Implicaţia primăriilor
Pentru a face faţă volumului suplimentar de muncă, ANCPI a primit aprobarea înfiinţării a încă 600 de posturi care vor fi susţinute din veniturile agenţiei. Noile posturi vor oferi contracte individuale de muncă pe perioadă determinată şi vor fi remunerate la nivelul de salarizare din ANCPI. În plus, calculele agenţiei arată că vor fi create indirect încă 5.000 de locuri de muncă în firmele private care vor fi implicate în program.
Primarii joacă un rol esenţial în desfăşurarea programului, ei fiind responsabili de înştiinţarea proprietarilor cu privire la măsurătorile ce urmează a fi efectuate. În cazul proprietarilor stabiliţi în străinătate sau a celor care nu vor să coopereze, primarii sunt obligaţi să furnizeze gratuit echipelor care realizează lucrările de cadastru date din registrul agricol, registrul de rol nominal unic şi din nomenclatura stradală.
„Este clar că există acum scuza alegerilor locale, primarii fiind cei implicaţi în lucrările de cadastrare, însă după alegerile locale vor avea invitaţia să participe pe principiul «primul venit – primul servit». Ideea nu este să facem cadastrarea pentru unul singur, independent de comuna lui, ci în bloc administrativ“, consideră Valvis.
Afacere profitabilă pentru privaţi
Firmele implicate în procesul de cadastrare preconizează că în următorii zece ani se vor investi circa 100 mld. euro la nivel global în acest domeniu. Banca Mondială este principalul promotor al actualizării cadastrului general la nivel internaţional, scopul fiind acela de a stimula investiţiile. „În momentul în care se rezolvă problema administrării proprietăţii, investitorii pot veni cu mult mai multă încredere. Din acest motiv, factorul de multiplicare este de 1 la 10. Adică, dacă investesc 100 mil. euro în cadastru, generez peste un miliard euro în investiţii şi venituri din aceste investiţii“, explică Bogdan Padiu, CEO Teamnet Group, companie implicată în procesul naţional de cadastrare.
Chiar dacă România este departe de ţările din Vestul Europei în materie de cadastru, sistemele informatice care gestionează aceste date sunt mai avansate decât în alte state, spune Padiu. Potrivit acestuia, în multe ţări evidenţa proprietăţilor este ţinută pe hârtie. „Uneori ştie primarul cine are proprietăţi şi unde, ori e foarte greu să investeşti într-o ţară unde depinzi de memoria primarului“, menţionează şeful Teamnet.
El sugerează firmelor care au participat la procesul de cadastrare în ultimii zece ani să profite de această oportunitate la nivel global.
BANI Mai bine de jumătate din fondurile alocate de stat Programului Naţional de Cadastru şi Carte Funciară sunt destinate măsurătorilor cadastrale
Click pe hartă pentru mărire