La un an și jumătate după ce FrieslandCampina a suspendat activitatea de la fabrica de la Țaga(Cluj), fermierii locali au închiriat spațiul și vor produce Brânza de Năsal, sub brandul Napolact, dar și a alte tipuri de brânzeturi, sub mărcile proprii.
Producția la fabrica de brânzeturi de la Țaga (Cluj) a repornit pe data de 26 noiembrie, ca urmare a acordului semnat de FrieslandCampina România și Fabrica de Brânzeturi Transilvania, care s-a născut din asocierea dintre AgroTransilvania Cluster și Cooperativa Agricolă Someș Arieș.
Acordul prevede producția Brânzei de Năsal, sub brandul Napolact, dar și a altor tipuri de brânzeturi, sub brandurile proprii ale AgroTransilvania Cluster. Fabrica de brânză și grota de la Țaga, precum și brandul Năsal rămân în proprietatea FrieslandCampina România.
Fabrica de brânză din comuna Țaga este deținută de compania FrieslandCampina România și se află în conservare de la 1 iunie 2013. “Acum un an și jumătate am decis să punem în conservare fabrica de brânzeturi din Țaga. În acel moment am avut două reacții: una din partea consumatorilor care au avut o exprimare clară în ceea ce privește oprirea producerii Brânzei de Năsal, iar a doua din partea autorităților“, a menționat Cornel Cărămizaru, directorul de vânzări al FrieslandCampina România. Acesta a mai spus că în acel moment au apărut și primele discuții cu AgroTransilvania Cluster pentru reînceperea producție.
AgroTransilvania Cluster și Cooperativa Agricolă Someș Arieș reprezintă circa 64 de fermeri care vor livra zilnic 3.000 de litri de lapte pentru fabrica din Țaga, astfel încât să producă brânzeturi. “Fabrica nu va produce mai mult decât o făceam noi înainte. Noi le-am închiriat spațiul, iar ei ne vând produse. Brânza de Nasal este singurul tip de brânză care va fi vândut doar către noi, restul brandurilor pot fi vândute către oricine“, a completat Cărămizaru.
Cum este produsă Brânza de Năsal
Brânza de Năsal este marcă înregistrată a FrieslandCampina România. Peștera de la Țaga în care se ţine preparatul la maturat are 125 de metri lungime, iar în roca grotei trăiește o bacterie numită Brevibacterium Linens, care acționează, în timp, asupra brânzeturilor. Bucăţile de brânză lăsate la maturat sunt întoarse pe toate părţile o dată la trei zile şi întreţinute cu saramură, în condițiile în care temperatura și umiditatea de aici sunt constante, respectiv 14 grade Celsius şi 93% umiditate. Brânza se lasă la matura între 21 și 30 de zile.
La final, brânza este așezată cu grijă în cutii din lemn. Fiecare bucată are o greutate standard de 350 de grame şi un termen de valabilitate de 45 până la 60 de zile, dacă este păstrată la 4-8 grade Celsius.