”Semnalăm astfel o serie de aspecte de care ar trebui să se țină cont în adoptarea măsurilor corespunzătoare care să vină în sprijinul fermierilor.

Contextul actual:

  1. Nevoile de hrană ale populației în această perioadă au crescut pe fondul temerilor legate de evoluția pandemiei de COVID-19, inclusiv de modificarea obiceiurilor alimentare în situații de izolare medicală sau de carantină. 2. O serie întreagă de circuite/lanțuri de aprovizionare internaționale sunt afectate de pandemia de coronavirus. Sunt afectate atât dimensiunile/volumele importurilor unor produse agro- alimentare, cât și ale inputurilor provenite din import și necesare în procesul de producție vegetală sau, în unele privințe, pe lanțul de aprovizionare cu alimente până la clientul final. 3. În această perioadă, fermierii au inițiat sau se pregătesc să înceapă campania de însămânțare pentru culturile de primăvară care se desfășoară pe circa 50% din terenul agricol din România. 4. Inputurile necesare pentru campania de primăvară, precum semințe, îngrășăminte, fertilizanți, piese de schimb pentru utilajele agricole etc. sunt deja asigurate în mare parte pentru campania de primăvară, o parte fiind însă încă pe drum și trebuind să ajungă cu bine la destinație pentru finalizarea campaniei de primăvară în bune condiții.

1/8

  1. Transportul de mărfuri pe rutele internaționale este restricționat / influențat de măsurile de prevenție și se desfășoară cu dificultate și cu întârzieri. Din acest motiv, aprovizionarea fermelor vegetale și de animale este periclitată. 6. Mai mult, anticipăm o altă potențială problemă majoră pentru fermierii români și anume asigurarea necesarului de inputuri pentru campania agricolă de toamnă (care începe în lunile iunie-iulie) având în vedere că cele mai multe inputuri sunt asigurate din import din țările care au intrat în carantină. 7. Agricultura angajează cel mai mare procent al populației active din România. Particularitatea forței de muncă din agricultura românească este vârsta înaintată a lucrătorilor în acest sector, de aici derivând riscul și vulnerabilitatea acestora în fața efectelor pandemiei de coronavirus. 8. Revenirea în țară a românilor / familiilor de români din statele europene puternic afectate de pandemia de coronavirus reprezintă un risc de transmitere a COVID-19 și de infectare a forței de muncă din agricultură, cu impact direct în fermele vegetale și zootehnice. 9. Carantina operatorilor din fermele zootehnice care nu ar permite izolarea chiar la fermă poate avea un impact foarte mare, imediat, asupra bunăstării animalelor (hrană, îngrijire, producție animală, reproducere, sacrificare etc). 10. Activitățile din fermele vegetale se desfășoară pe câmp, în aer liber, din acest motiv riscurile

de contaminare sunt mai mici. Nota: deocamdată nu s-au semnalat cazuri de contractare a COVID-19 printre fermieri și angajații din agricultură. 11. Pentru a asigura biosecuritatea în fermă, fermierii și angajații acestora au început să se izoleze în ferme. Deși companiile producătoare și distribuitorii de inputuri pentru agricultură au limitat sau chiar încetat contactul cu exteriorul, se asigură în continuare livrarea produselor necesare în ferme.

În acest moment, prioritară este sprijinirea sistemului medical în salvarea vieților omenești. În același timp, agricultura trebuie considerată o prioritate strategică pentru asigurarea hranei și trebuie luate măsurile necesare pentru protejarea celor care lucrează în ferme, asigurarea aprovizionării în ferme etc. pentru garantarea securității și siguranței alimentare a cetățenilor României. Acest lucru trebuie reflectat în consecință în toate comunicările Guvernului privind domeniile declarate strategice: sănătate, siguranță publică, singuranță alimentară și agricultură.

2/8

Măsurile pe care le propunem sunt următoarele:

MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE

  1. Sprijinirea prin propuneri de acte normative adecvate și elaborate cu consultarea fermierilor

a tuturor măsurilor listate în secțiunea dedicată Guvernului României de mai jos. 2. APIA să efectueze rapid plățile restante către toți fermierii. 3. Constituirea unei celule de criză la nivelul MADR care să gestioneze relația cu fermierii, asociațiile fermierilor din agricultură, companiile din agribusiness prin consultări permanente cu cei menționați, informări și recomandări pentru fermieri și partenerii acestora. Această celulă de criză să poată fi contactată cu regularitate și rapiditate de la distanță, inclusiv prin înființarea unui număr de telefon verde, de către principalele asociații de producători și CDR, pentru a câștiga timp și a reduce riscurile de sănătate. 4. Analizarea rapidă a soluțiilor propuse de fermieri și a asociațiilor de fermieri, alți jucători din

agribusiness și implementarea imediată a propunerilor selectate. 5. Ministrul agriculturii să transmită în spațiul public mesaje privind măsurile luate sau care vor fi luate pentru susținerea agriculturii, asigurării produselor agricole (a hranei pentru populație) și să invite toate părțile implicate la cooperare și solidaritate. În acest sens ar fi util să se precizeze:

  • care sunt măsurile luate la nivel de minister privind constituirea celulei de criză / a grupurilor de lucru de suport pentru fermieri;
  • care sunt soluțiile pentru asigurarea transmiterii informațiilor de interes pentru fermieri;
  • cum se implică autoritățile în luarea măsurilor de sprijinire a continuării în bune condiții a lucrărilor agricole din campania de primăvară, protejarea persoanelor vulnerabile care desfășoară activități agricole și pentru asigurarea bunăstării animalelor din fermele zootehnice.

Este foarte important ca ministrul agriculturii să transmită cetățenilor României că prin măsurile care se iau se are în vedere asigurarea deplină a securitații alimentare a românilor și sprijinirea lanțului agro-alimentar de proximitate pentru buna traversare a acestei perioade. În acest sens, este necesară o comunicare susținută pentru ca toți cetățenii să înțeleagă să nu pună presiune artificială pe lanțul agro-alimentar astfel încât activitățile pe întreg lanțul de aprovizionare să se desfășoare în condiții cât mai bune, ținând cont de restricțiile și limitările care au fost impuse.

3/8

  1. Criza arată o dată în plus necesitatea extinderii digitalizării la agențiile din agricultură precum APIA, AFIR, ANIF, ANSVSA, ANZ, ANF și a realizării unei baze de date comună cu informațiile despre fermieri și ferme, care să poată fi actualizată în timp real și care va duce la simplificarea gestionării și transmiterii documentelor de către fermieri către autorități pentru primirea subvențiilor și obținerii actelor necesare pentru finanțări, tranzacții etc (limitarea expunerii persoanelor implicate). Este important ca agențiile din agricultură să comunice între ele și să nu mai pună pe drumuri fermierii sau angajații acestora cu solicitări pentru depunerea acelorași documente în format printat la două sau mai multe agenții din agricultură.

GUVERNUL ROMÂNIEI

A – SĂNĂTATEA ȘI DISPONIBILITATEA PERSONALULUI

  1. Stimularea, la nivel național, a izolării în ferme a operatorilor care să asigure continuarea lucrărilor agricole, cu măsuri de siguranță pentru oameni și animale, sprijinirea aprovizionării pentru cei din ferme precum și a familiilor celor care intră în izolare în ferme. 2. Fiind perioada însămânțărilor de primăvară, recomandăm ca această activitate să fie considerată strategică și dacă se decide carantinarea anumitor persoane care lucrează în fermă, carantinarea să se poate face la fermă, nu la domiciliu, astfel încât lucrările agricole să continue. 3. Solicităm Guvernului să aibă în vedere măsuri speciale pentru oamenii care lucrează în ferme în cazul declanșării unor eventuale probleme de sănătate (kituri testare, dispozitive medicale, personal medical etc). 4. Regimul de muncă al zilierilor să fie reconsiderat și să fie ridicate limitările referitoare la perioada de angajare a unei persoane pe an. În condițiile în care vor exista probleme cu personalul disponibil în agricultură, va fi necesar să fie mobilizate toate resursele disponibile, cu adaptarea corespunzătoare a cadrului legislativ privind condițiile de muncă/angajare a zilierilor.

4/8

B – ASIGURAREA CONTINUITĂȚII CAPACITĂȚII DE PRODUCERE A HRANEI ÎN CONDIȚII SUSTENABILE

Asigurare livrare inputuri pentru campania agricolă de primăvară (multe fiind procurate în prezent din import)

  1. Să fie luate toate măsurile necesare pentru sprijinirea agriculturii pentru a evita compromiterea campaniei de primăvară, pentru asigurarea siguranței și sănătății oamenilor care lucrează în ferme, susținerea aprovizionării continue cu cele necesare în ferme (inputuri, alimente, produse de igienă și prevenție etc.), cu accent pe lanțul scurt de aprovizionare în funcție de potențialul de livrare a produselor agricole din ferme. 6. Solicităm ridicarea restricțiilor de circulație pentru transportul de inputuri pentru ferme și a produselor agricole destinate aprovizionării agro-alimentare sau cel puțin flexibilizarea acestuia în așa fel încât aprovizionarea fermelor cu cele necesare activității de producere a hranei să nu fie perturbată. O atenție specială trebuie acordată fluidizării transportului pe cale ferată și a prioritizării transportului necesar agriculturii pe calea ferată. 7. Să fie, astfel, asigurat, chiar dacă se pun restricții pe traseu, transportul inputurilor pentru producția vegetală, premixuri sau alte produse pentru hrana animalelor, transportul animalelor vii, a ambalajelor necesare firmelor din industria agroalimentară, piese de schimb pentru utilajele agricole din ferme etc. Atragem atenția asupra stocurilor limitate în țară a pieselor de schimb pentru utilajele agricole, centrele logistice fiind în Germania, Franța, Belgia etc. Propunem ca în cazul închiderii granițelor sau restricționării transportului terestru, piesele de schimb să facă subiectul unor achiziții strategice și să fie aprovizionate pe cale aeriană.

Asigurare procurare ȘI livrare inputuri pentru campania agricolă de toamnă

  1. Având în vedere riscul de compromitere și a campaniei de toamnă, credem importantă oferirea unor linii de credit fără dobândă pentru fermieri în vederea procurării din timp de către aceștia a inputurilor necesare (o parte semnificativă necesitând procurarea din afara României).

C – ASIGURAREA DE LICHIDITĂȚI

  1. APIA să efectueze rapid plățile restante către toți fermierii. 10. Identificarea unei soluții în negociere cu Comisia Europeană privind plata în avans a subvențiilor pentru campania 2020-2021, într-o proporție cât mai mare (peste 80%).

5/8

Propunem ca termen de plată iunie 2020. Este foarte important să nu existe presiune pe fermieri să-și vândă producțiile de anul acesta la prețuri mici pentru a-și plăti datoriile. 11. Derularea cu rapiditate a apelurilor pe proiectele gestionate de AFIR. Transmiterea către Comisia Europeană a solicitării de reducere la minim sau chiar eliminarea contribuției fermierilor prin co-finanțare la aceste proiecte pe perioada crizei, pentru a încuraja fermierii să acceseze fondurile europene pentru proiecte. 12. Solicităm compensarea datoriilor statului cu sumele datorate de ferme pentru bugetul de stat în următoarele 3-4 luni (cu posibilitatea extinderii perioadei în funcție de evoluția pandemiei). 13. Solicităm compensarea sumelor negative din decontul de TVA cu datoriile fermieriilor către bugetul de stat sau rambursarea sumelor dupa caz lunar în maxim 30 zile de la depunerea decontului. 14. Sprijinul pentru procurarea inputurilor aferente campaniei de toamnă menționat mai sus

(secțiunea B pct. 8). 15. Solicităm ca propunerile făcute de alte asociații (de exemplu: Romanian Business Leaders, Consiliul Investitorilor Străini) pentru susținerea mediului de afaceri din România să fie luate în considerare și pentru agricultură acolo unde au aplicabilitate (acordare facilități fiscale, prelungire credite / linii de creditare, reducere sau amânare plată taxe, impozite, facilități angajați / angajatori etc.). 16. Propunem acordarea de facilități fiscale companiilor din agricultură sau din alte industrii care se implică în susținerea fermierilor prin donații, produse de igienă, dezinfecție, îngrijire personală etc. (reducere taxe, amânare termene plată TVA etc).

D – SPRIJINIRE ACCES ECHILIBRAT LA PIAȚĂ

  1. Fermierii români să fie sprijiniți să aibă acces la raft pentru consumul populației – acesta nu este doar un aspect de echilibrare a unei situații nefirești în cazul multor magazine, dar o necesitate în contextul:
  2. perturbării unor circuite de aprovizionare internaționale; b. riscului crescut de contaminare odată cu lungirea lanțului de aprovizionare; c. riscului crescut de contaminare odată cu multiplicarea surselor raportat la țări cu

situații epidemiologice mai grave decât ale României; d. necesității minimizării impactului economic asupra agriculturii românești aflată și așa

sub presiune.

6/8

E – REFLECTAREA CONSTATĂRILOR LEGATE DE PANDEMIE ÎN DOCUMENTELE STRATEGICE ALE ROMÂNIEI ÎN MĂSURA MAXIMĂ PERMISĂ DE REGLEMENTĂRILE EUROPENE

  1. Criza actuală confirmă faptul că agricultura este esențială pentru a asigura hrana populației atât în prezent, cât și pentru viitor și este vitală pentru a face față în condiții acceptabile situațiilor de criză. 19. Sprijinirea capacităților locale este o necesitate de termen scurt, mediu și lung atât pentru asigurarea unor nevoi de bază ale populație, cât și pentru susținerea României în echilibrarea balanței comerciale cu alte state. 20. În contextul discuțiilor privind pregătirea planurilor strategice pentru viitoarea Politică Agricolă Comună (analiza SWOT) și a stării de urgență, va trebui avută în vedere fragilitatea lanțurilor lungi de aprovizionare, mai ales în zonele cu deficit comercial agro-alimentar al României și considerăm că este importantă stimularea rezonabilă și sustenabilă a lanțurilor scurte de aprovizionare. În această perioadă, care nu se știe cât va dura, este absolut necesară o deschidere rapidă și mai generală pe acest subiect, cererea de alimente fiind în creștere naturală. 21. Statisticile exporturilor și importurilor românești legate de agricultură ar trebui discutate cu fermierii în vederea identificării slăbiciunilor și oportunităților de avut în vedere cu prioritate.

F – ALTE PROPUNERI:

O problemă importantă o reprezintă persoanele care au venit din străinătate în țară și care ar trebui să intre în carantină la domiciliu – sunt destule cazuri care nu respectă această restricție. Ar fi, astfel, necesare:

  1. O bază de date națională cu informații disponibile online la nivelul autorităților locale privind persoanele care trebuie să rămână în carantină și cei cu care stau în casă. Poliția și Primăria nu au cum să verifice aceste informații fără o evidență clară a celor veniți din străinătate. Este nevoie de aceste informații astfel încât autoritățile locale (poliția în primul rând) să poată verifica persoanele care circulă pe stradă. 2. Se poate aplica un formular online care să fie completat de toți cei care intră în țară, cu

transmiterea directă în această bază de date, accesibilă la nivel local. 3. Toate persoanele care au intrat în țară în ultimele 10 zile să transmită date către primăria unde au domiciliul sau reședința și să verifice dacă au ajuns în localitățile de domiciliu. Ar fi util, eventual, de precizat și domeniul de activitate din străinătate pentru a încerca o identificare a unor eventuale resurse de disponibilitate pentru domenii economice în funcție de evoluția pandemiei și a pieței forței de muncă.”, se arată în comunicatul de presă al Clubului Fermierilor Români.